Majoritatea tarilor în tranzitie se confrunta cu o criza a oportunitatilor de angajare, potrivit Bancii Mondiale

 Sub titlul 'Dezvoltarea oportunitatilor de angajare în Europa de Est si fosta Uniune Sovietica', raportul face o analiza a pietei muncii din 27 de tari în tranzitie înca de la prabusirea comunismului, în urma cu 15 ani. Acesta ofera raspunsuri la trei seturi majore de întrebari: În ce mod a afectat transformarea economica piata muncii? Cât de mult au progresat tarile si care sunt obstacolele care stau în calea crearii de locuri de munca mai numeroase si mai bune? Care sunt politicile care pot promova crearea de locuri de munca? În pofida succesului economic înregistrat în regiune în ceea ce priveste trecerea de la planificarea centralizata la piata libera, într-un domeniu major rezultatele sunt nesemnificative - acela al crearii de locuri de munca productive, potrivit raportului. "Daca nu se amelioreaza perspectiva angajarilor, reducerea substantiala a saraciei care s-a înregistrat în regiune în anul 1998 ar putea intra într-o perioada de stagnare, fapt ce ar putea submina sprijinul politic pentru reforme," avertizeaza coordonatorul raportului, Arup Banerji, director de sector în Departamentul pentru Economii de Dezvoltare Umana al Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala (ECA). "Chiar daca s-a prevazut un anumit nivel de somaj datorat tranzitiei, surpriza consta în persistenta acestuia", explica Jan Rutkowski, economist senior în cadrul ECA si coautor al studiului. "Numerosi muncitori disponibilizati datorita transformarilor structurale nu au reusit sa-si gaseasca noi locuri de munca si foarte putini altii, fie au ramas fara locuri de munca timp de peste un an, fie sunt angajati în locuri de munca ce au o productivitate scazuta. În unele dintre noile state membre ale Uniunii Europene, precum si în unele dintre tarile candidate la aderare, rata somajului tinde sa fie de doua cifre. În tarile din cadrul Comunitatii Statelor Independente, problema locurilor de munca sta mai mult în calitatea acestora - sunt mai putin productive si nu sunt remunerate la fel de bine," explica Stefano Scarpetta, coautor al raportului, consultant în domeniul pietei muncii si economist senior al Vicepresedintiei Bancii Mondiale pentru Dezvoltare Umana si Protectie Sociala.

Raportul îndeamna tarile sa-si dezvolte mediile de investitii într-o maniera care sa stimuleze companiile sa investeasca si sa creeze locuri de munca productive. De asemenea, documentul cere masuri care sa diminueze costurile mobilitatii fortei de munca prin dezvoltarea pietelor imobiliare si ipotecare, precum si prin sporirea accesului la oportunitati de educatie pe toata durata vietii. Prin intermediul unei înregistrari a unui sondaj efectuat în rândul a peste 4.000 de patroni si manageri de firme, autorii analizeaza factorii care stimuleaza sau descurajeaza companiile sa faca investitii si angajari. Instabilitatea economica si politica, impozitele mari si justitia ineficienta sunt considerate a fi factorii cheie care sufoca activitatea antreprenoriala. Raportul recomanda eforturi mai mari pentru ameliorarea conditiilor mediului de investitii, în pofida progreselor înregistrate în ultima vreme. Este esential sa se reduca costurile pentru înfiintarea unei afaceri noi, sa se simplifice înregistrarea proprietatii si sa se dezvolte executarea contractelor. Se impun de asemenea reforme ale sistemului de pensii si asigurari sociale, ca o modalitate de diminuare a impozitelor pe salarii. În Europa de Sud-Est, trebuie sa se ia masuri pentru a reduce barierele administrative si pentru a diminua impozitele pe piata muncii, cel din urma aspect trebuind sa fie adresat în combinatie cu reformarea sistemului de pensii si asigurari sociale. În afara de aceasta, statele trebuie sa desfasoare reforme institutionale si ale cadrului de reglementare, astfel încât sa dezvolte o piata a muncii flexibila, unde drepturile fundamentale ale angajatilor sunt protejate efectiv, însa unde angajatorii nu sunt constrânsi abuziv sa-si ajusteze numarul si calificarea fortei lor de munca. În tarile cu venit mediu din Comunitatea Statelor Independente (precum Kazakhstan, Rusia si Ucraina), rata somajului este mai redusa însa numarul angajarilor sub nivelul calificarii profesionale este mare, deoarece numeroase persoane ocupa locuri de munca având o productivitate scazuta. Reducerea barierelor administrative constituie o prioritate, ca si reglementarea raporturilor de munca si concentrarea asupra aplicarii standardelor de munca fundamentale.

De asemenea, daca ar putea fi dezvoltate strategii privind somajul, ar putea fi dezvoltate si alte programe care sa îi sprijina pe muncitorii disponibilizati si mai putini s-ar simti obligati sa ramâna în locuri de munca lipsite de orice perspectiva pentru a supravietui. În tarile cu venit mic din Comunitatea Statelor Independente, cele din Caucaz si Asia Centrala, mediul se caracterizeaza prin institutii subdezvoltate, guvernare slaba, si infrastructura care nu prezinta garantii. Printre recomandarile pentru aceasta sub-regiune se numara: dezvoltarea sustinuta a institutiilor economiei de piata si reducerea riscurilor asociate cu înfiintarea de noi afaceri. Tarile sarace din CSI trebuie de asemenea sa sporeasca siguranta infrastructurii publice, sa elimine barierele vamale si reglementarile comerciale împovaratoare si sa stimuleze investitiile în capitalul uman din regiunile agricole, de vreme ce locurile de munca s-au transferat în sectorul agricol. "Datorita faptului ca firmele private noi, mici, sunt cele care creeaza locuri de munca, guvernele trebuie sa promoveze reforme care sa favorizeze afacerile. Programele si strategiile de pe piata muncii pentru reconversie profesionala sau pentru a-i asista pe someri nu sunt suficiente pentru a rezolva aceasta problema fundamentala', considera Scarpetta.