Ponderea creditului intern în PIB se va majora anul acesta cu cel mult unu la suta, potrivit CNP

 Dinamica creditului intern s-a datorat în exclusivitate majorarii creditului neguvernamental, în conditiile în care acesta se situa la un nivel foarte scazut. Agentii economici continua sa detina cea mai mare parte din împrumuturile bancare (circa 60 la suta). Dintre acestea, cresterea creditelor în lei pe termen mediu si lung este semnificativa, situându-se la 54 la suta (august fata de august 2004), ca o consecinta a scaderii inflatiei, dar si a unor dobânzi mai atractive, ceea ce semnifica îmbunatatirea înclinatiei acestora pentru investitii. Conform estimarilor CNP aceste categorii de credite îsi vor amplifica cresterea în 2006, ponderea lor în total putând ajunge la 65 la suta. O dinamica mai accentuata s-a înregistrat la împrumuturile acordate populatiei, respectiv 64,3 la suta în termeni reali, dinamica mult superioara veniturilor salariale. De subliniat este ca, dupa expansiunea din 2003, cresterea creditelor acordate persoanelor fizice a cunoscut o temperare, care este cu atât mai importanta daca este corelata cu dinamica veniturilor. Astfel, daca în 2003 la o crestere a veniturilor cu 27,7 la suta, creditele populatiei se majorau cu 258,9 la suta, rezultând un indice de devansare de 2,81, în primele opt luni din 2005 acest indice s-a redus la 1,44. Ponderea creditelor pe termen mediu si lung în total împrumuturi în acest sector este constant crescatoare, ajungând în august 2005 la peste 90 la suta. Faptul ca populatia prefera sa contracteze credite pe o perioada de peste cinci ani se datoreaza îmbunatatirii conditiilor macroeconomice (în special cresterea reala a veniturilor si mentinerea aproape constanta a preturilor bunurilor de folosinta îndelungata), a celor de finantare, dar si dorintei acesteia de îmbunatatire a conditiilor de trai prin achizitionarea de bunuri superioare.
 
Dintre factorii determinanti în cresterea creditelor o influenta semnificativa a avut-o cresterea efectivului de salariati si a veniturilor salariale, reducerea impozitului pe venit la 16 la suta aducând la suprafata peste 100.000 locuri de munca si încurajând obtinerea de venituri de la mai multe locuri de munca, ceea ce a dus la oficializarea veniturilor. Acest fapt a contribuit la îndeplinirea în mai mare masura a conditiilor impuse de bancile comerciale în vederea obtinerii împrumuturilor. De asemenea, tendinta descendenta a ratelor dobânzii din ultima perioada este un factor cheie în ritmul de crestere a creditelor. Declinul înregistrat de acestea a fost sprijinit atât de politici macroeconomice sanatoase, care au creat premisele favorabile pentru reducerea inflatiei, dar si de trecerea BNR la o politica de ?tintire directa a inflatiei?. Acest fapt a condus la o reducere a dobânzii pasive cu peste cinci puncte procentuale în primele opt luni ale anului, important de semnalat fiind si diminuarea ecartului dintre dobânda pasiva si inflatia anualizata de la 14 puncte procentuale în august 2004 la sub zece puncte procentuale în august anul curent. Dezvoltarea sectorului financiar si aplicarea reformelor structurale au jucat, de asemenea, un rol important. Privatizarea în cea mai mare parte a sectorului bancar a condus atât la modernizarea acestuia, cât si la îmbunatatirea concurentei în sectorul bancar. În aceste conditii, accesul la serviciile financiare s-a facut mai usor, dublat fiind de o mai mare diversificare financiara, ceea ce a îmbunatatit conditiile pentru cresterea creditului. În cazul unor cresteri substantiale ale creditelor pot aparea riscuri pentru stabilitatea la nivel macroeconomic, însa deocamdata nu este cazul României. Unii indicatori cheie confirma cresterea sustenabila a creditelor, cum ar fi: ponderea datoriei publice în PIB este la un nivel scazut, profitul agentilor economici, conform bilanturilor contabile, a crescut în termeni reali cu cinci la suta în 2004 si sunt premise ca rata profitabilitatii sa se îmbunatateasca substantial în anul curent, inflatia a continuat sa se diminueze, desi au existat corectii semnificative la preturile administrate. În aceste conditii, îndatorarea sectorului privat nu pare a fi deloc îngrijoratoare, mai ales prin comparatie cu celelalte tari. Conform calculelor FMI bazate pe date din International Financial Statistics si World Economic Outlook, România se afla si la nivelul anului 2004, alaturi de Albania, la cel mai scazut nivel al creditului acordat sectorului privat ca pondere în PIB, cu zece la suta, în timp ce, în Bulgaria ponderea creditului în PIB este de 36,7 la suta, în Slovenia - 46,3 la suta, Republica Ceha - 32,2 la suta, Ungaria - 46 la suta, Republica Slovaca - 30,6 la suta etc. În cadrul sectorului privat, îndatorarea populatiei, desi redusa ca nivel, a cunoscut o crestere semnificativa, în special pe componenta de consum.

Conform situatiei privind comportamentul financiar al populatiei si al agentilor economici în profil teritorial, publicat de Banca Nationala a României, creditele de consum ale populatiei s-au majorat cu circa 60 la suta în termeni reali, în timp ce creditele ipotecare au crescut cu numai 25 la suta. Aceasta evolutie din primele opt luni s-a datorat unor cresteri semnificative de pret în sectorul imobiliar, dar si mentinerii la un nivel înca ridicat al dobânzilor active. Cresterea creditelor acordate populatiei a condus BNR la adoptarea unei norme bancare cu aplicabilitate de la sfârsitul lunii august, privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice. În aceste conditii, angajamentele de plata lunara decurgând din creditele de consum, nu pot depasi 30 la suta din veniturile nete ale solicitantului si ale familiei acestuia. De altfel, prognoza CNP a luat în considerare un impact semnificativ al masurilor BNR si ca urmare creditele acordate populatiei se estimeaza ca îsi vor reduce dinamica în partea a doua a anului. În 2006, corelat cu cresterea mai moderata a veniturilor, tendinta de reducere a dinamicii creditelor acordate populatiei va continua, situându-se la circa 25 la suta în termeni reali. Temperarea cresterii creditului catre persoanele fizice are ca scop, pe lânga limitarea consumului, si reducerea vulnerabilitatii populatiei împrumutate la eventualele socuri ale veniturilor sau cursului de schimb, în conditiile în care economiile acestora sunt înca la un nivel scazut.