Indemnizatia pentru cresterea copilului, prevazuta de OUG nr. 111/2010, este o masura de sprijin pentru familia in care vin pe lume unul sau mai multi copii si se acorda pe perioada in care persoana indreptatita isi suspenda activitatea profesionala si beneficiaza de concediul pentru cresterea copilului.
Indemnizatia reprezinta 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni, aceasta valoare fiind stabilita la finalul anului 2012 de Legea nr. 166/2012.
De asemenea, concediul si indemnizatia pentru cresterea copiilor se acorda pentru fiecare dintre nasteri. In timpul in care primeste indemnizatie, parintele nu poate realiza venituri din salarii, din activitati independente sau din activitati agricole supuse impozitului pe venit, asa cum sunt ele definite de Codul fiscal.
In ciuda prevederilor legale, insa, mai multi parinti au primit indemnizatie de crestere a copilului fara a avea acest drept.
Mai precis, potrivit Ministerului Muncii, unele persoane, desi beneficiare de indemnizatie pentru cresterea copilului, au realizat venituri din diverse contracte, pentru intregirea venitului familial in vederea cresterii si ingrijirii copilului.
Avand in vedere ca, potrivit legii, acest lucru nu este posibil in perioada in care primesc si indemnizatie, parintii au realizat, practic, debite prin incasarea de sume necuvenite cu acest titlu. Prin urmare, ele sunt obligate la restituirea acestora, inclusiv la plata de dobanzi si penalitati.
In acelasi timp, conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, la nivelul Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala s-a constatat ca unul dintre motivele constituirii debitelor in cazul beneficiarilor de indemnizatie pentru cresterea copilului, il reprezinta stabilirea unui cuantum eronat al indemnizatiei, in baza documentelor prezentate de beneficiar.
Asadar, aceste persoane, care au beneficiat de indemnizatie desi pierdusera acest drept, sunt datori statului si trebuie sa dea inapoi banii primiti necuvenit.
Totusi, autoritatile centrale vor scuti de la plata unii parinti, un proiect de de lege in acest sens fiind lansat in dezbatere publica de Ministerul Muncii si aprobat in sedinta Executivului din 19 august. Propunerea a fost introdusa pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Senatului din 25 august, insa, din lipsa de cvorum, ea nu a putut fi votata de senatori. In aceeasi situatie se afla si proiectul privind amnistierea pensionarilor.
Concret, prin document, institutia sustine amnistierea fiscala a persoanelor beneficiare sau care au beneficiat de indemnizatie pentru cresterea copilului ca urmare a stabilirii unui cuantum eronat al indemnizatiei pe baza documentelor prezentate.
"Debitele constituite sau care urmeaza a fi constituite in sarcina persoanelor care au beneficiat pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau beneficiaza la data intrarii in vigoare de indemnizatia pentru cresterea copilului/stimulentul, reprezentand sume incasate necuvenit, ca urmare a stabilirii unui cuantum eronat al indemnizatiei pe baza documentelor prezentate, se scutesc de la plata acestora", se precizeaza in documentul adoptat de Guvern, ce poate fi consultat aici.
Pe de alta parte, insa, nu vor fi scutite de la plata debitele cu titlu de indemnizatie pentru cresterea copilului constituite din culpa dovedita a debitorului materializata in folosirea de catre acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de catre acesta a unor date neconforme realitatii sau nedeclararea unor informatii, care au avut drept urmare stabilirea eronata a cuantumului drepturilor sau a perioadei de acordare a acestora.
Important! Aceste prevederi se aplica si pentru parintii care au primit stimulent de insertie.
Propunerea legislativa introduce, totodata, reglementari care permit parintilor sa realizeze, totusi, unele venituri supuse impozitului in perioada concediului pentru cresterea copiilor.
Astfel, conform actului citat, parintii pot avea venituri de pana la 3 ISR anual (adica 1500 lei, n.r.) in perioada in care primesc si indemnizatie, iar drepturile incasate cu acest titlu nu se considera drepturi necuvenite.
In acest fel, sustine Ministerul Muncii in expunerea de motive, se stimuleaza comportamentul activ pe piata muncii al persoanelor beneficiare de indemnizatie pentru cresterea copilului care, in prezent, nu pot realiza venituri din activitati salariale, independente sau agricole pe perioada cat beneficiaza de indemnizatie.
--
Propunerea legislativa poate fi consultata pe site-ul Ministerului Muncii. Desi a fost adoptat de guvernanti, proiectul de lege a fost inregistrat mai departe in Parlamentul Romaniei, pentru a obtine votul Senatului si al Camerei Deputatilor. Apoi, pentru a intra in vigoare, trebuie sa fie promulgat de presedintele Romaniei si publicat in Monitorul Oficial.