OG nr. 12/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale si a altor acte in domeniul concurentei, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 586 din 6 august 2014, a redefinit actele si faptele de concurenta neloiala ca fiind practici de concurenta neloiala si le-a clasificat in trei categorii. Mai exact, noile dispozitii interzic urmatoarele practici de concurenta neloiala:
- denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizata prin comunicarea ori raspandirea de catre o intreprindere sau reprezentantul/angajatul sau de informatii care nu corespund realitatii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natura sa ii lezeze interesele;
- deturnarea clientelei unei intreprinderi de catre un fost sau actual salariat/reprezentant al sau ori de catre orice alta persoana prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva intreprindere a luat masuri rezonabile de asigurare a protectiei acestora si a caror dezvaluire poate dauna intereselor acelei intreprinderi;
- orice alte practici comerciale care contravin uzantelor cinstite si principiului general al bunei-credinte si care produc sau pot produce pagube oricaror participanti la piata.
De asemenea, denigrarea competitorilor si deturnarea clientelei constituie contraventii, potrivit recentei ordonante, asa incat persoanele care vor savarsi aceste fapte vor fi sanctionate cu amenzi, care sunt valabile incepand de astazi.
Concret, firmele care utilizeaza aceste practici anticoncurentiale risca de azi amenzi de la 5.000 la 50.000 de lei, iar persoanele fizice pot primi amenzi cuprinse intre 1.000 si 5.000 de lei.
Sanctiunile destul de mici risca sa nu descurajeze suficient comportamentele incorecte din piata
Principalul efect al noilor reglementari ar trebui sa fie, in mod normal, incurajarea intreprinderilor sa foloseasca acest nou cadru juridic, care se doreste mai clar, mai coerent si mai eficient decat cel precedent, pentru a-si proteja interesele comerciale legitime impotriva practicilor de concurenta neloiala, a declarat pentru AvocatNet.ro Raluca Voinescu, Managing Associate in cadrul Bondoc si Asociatii SCA.
Astfel ca este de asteptat ca puterile de care beneficiaza Consiliul Concurentei in investigarea si sanctionarea faptelor de concurenta neloiala, conform noii reglementari, sa joace un rol semnificativ in aceasta privinta, considera avocatul.
Totusi, sfera practicilor considerate neloiale a fost redusa, prin noua reglementare, la trei categorii de uzante: denigrarea competitorilor, deturnarea clientelei si o ultima categorie menita sa fie cat mai cuprinzatoare si sa prinda sub sfera ei orice practica care contravine uzantelor cinstite si principiului bunei-credinte si care poate produce pagube, a continuat sursa citata.
In privinta ultimei categorii, Raluca Voinescu ne-a precizat ca, desi formularea este aparent larga, va plana un anumit grad de incertitudine pana la cristalizarea in practica a unor criterii clare de aplicare si a unei practici consecvente a autoritatii.
Potrivit specialistului Bondoc si Asociatii SCA, in acest context, este relevant de mentionat si dreptul Consiliului Concurentei de a nu investiga faptele pe care le va considera ca fiind de o importanta minora, avand in vedere, in principal, pericolul social al faptei, imprejurarile in care a fost savarsita, precum si importanta sectorului economic in care s-a produs fapta in ansamblul economiei nationale.
"Credem ca este, insa, prea devreme pentru a putea da un verdict in privinta impactului pozitiv sau negativ pe care noul cadru de reglementare il va avea asupra mediului de afaceri. Sanctiunile destul de mici risca sa nu descurajeze suficient comportamente daunatoare/incorecte in piata. Vom putea constata, sa spunem in aproximativ un an, cat de mare a fost numarul de cazuri de concurenta neloiala cu care s-a confruntat Consiliul Concurentei precum si complexitatea si deznodamantul acestora", ne-a explicat avocatul.
Cum pot demonstra firmele ca anumite practici sunt anticoncurentiale?
Elementele de proba pentru a demonstra ca anumite fapte sunt practici de concurenta neloiala pot consta in rapoarte de expertiza, documente, corespondenta, care variaza in functie de particularitatile fiecarui caz, ne-a declarat Raluca Voineascu.
"De exemplu, in cazul deturnarii clientelei, din elementele de proba ar trebui sa rezulte nu numai deturnarea clientelei, ca situatie de fapt, dar si legatura de cauzalitate dintre deturnarea clientelei si folosirea in acest scop a unor secrete comerciale de catre autorul acestei practici, pentru care au fost luate masuri de protectie si a caror dezvaluire poate dauna intereselor intreprinderii respective", ne-a precizat aceasta.
Aceste documente, care constituie elemente de proba, trebuie inainte impreuna cu o sesizare catre Consiliul Concurentei. Avocatul contactat de noi a atras atentia ca firma respectiva trebuie sa furnizeze elemente de proba in legatura atat cu posibila practica de concurenta neloiala, cat si cu privire la interesul legitim si riscul producerii unui prejudiciu.
Consiliul Concurentei, in urma analizarii sesizarii, va putea solicita reclamantului orice alte documente si informatii pe care le va considera necesare pentru a decide daca sesizarea este intemeiata, a continuat sursa citata.
Mai mult, odata ce autoritatea decide ca sesizarea este intemeiata, isi va putea folosi puterile de investigatie (de exemplu, inspectiile inopinate) pentru a obtine orice alte documente si informatii pe care le va considera necesare pentru a emite o decizie cu privire la existenta unei practici de concurenta neloiala, a subliniat specialistul Bondoc si Asociatii SCA.
Ce modalitati au la dispozitie firmele pentru a reclama practicile de concurenta neloiala?
Potrivit avocatului contact de noi, modalitatile de a reclama o practica de concurenta neloiala sunt sesizarea Consiliului Concurentei si/sau promovarea unei actiuni in intantele de drept comun in baza principiilor raspunderii delictuale, instanta competenta fiind tribunalul de la locul savarsirii faptei sau in a carui raza teritoriala se gaseste sediul paratului.
Chiar si in cazul in care Consiliul Concurentei emite o decizie favorabila reclamantului, prin care se constata si se sanctioneaza savarsirea unei practice neloiale, promovarea unei actiuni in instanta ramane relevanta a punctat Raluca Voinescu. Motivul il reprezinta faptul ca aceasta este modalitatea prin care se poate recupera prejudiciul cauzat prin practica respectiva (decizia Consiliului Concurentei are forta probatorie in ceea ce priveste constatatea practicii de concurenta neloiala), a continuat aceeasi sursa.
"O intreprindere care doreste sa reclame Consiliului Concurentei o practica de concurenta neloiala va putea adresa o sesizare, in scris, furnizand elementele de proba in legatura cu posibila practica, interesul legitim al acesteia si riscul producerii unui prejudiciu. La cererea scrisa a Consiliului Concurentei, reclamantul va pune la dispozitia autoritatii orice alte informatii si documente solicitate de aceasta, sesizarea putand fi declarata completa numai dupa furnizarea completa a acestora. In cazul unei decizii de respingere a sesizarii, aceasta va putea fi atacata in contencios administrativ", ne-a explicat avocatul.
Conform OG nr. 12/2014, Consiliul Concurentei va stabili prin regulament procedura de solutionare a sesizarilor cu privire la practicile de concurenta neloiala. Acest regulament trebuie aprobat in termen de 60 de zile de la intrare in vigoare a ordonantei, respectiv pana pe 5 octombrie 2014.
Desi procedura de solutionare a sesizarilor urmeaza sa fie stabilita prin regulament emis de Consiliul Concurentei, termenele si principiile procedurale esentiale sunt deja consacrate prin acest act normativ, a subliniat Raluca Voinescu.
Astfel, in opinia avocatului, termenele in care Consiliul are obligatia sa solutioneze sesizarile primite sunt destul de scurte si anume 30 de zile (de la data sesizarii complete) pentru respingerea sesizarii ca neintemeiata sau avand efecte minore si 60 de zile (de la data sesizarii complete) pentru constatarea practicii de concurenta neloiala si sanctionarea, dupa caz, a autorului acesteia.
In scopul solutionarii sesizarilor, Consiliul Concurentei nu se bazeaza numai pe probele aduse de reclamant, ci va putea sa solicite intreprinderilor in cauza documente si informatii care sunt necesare in scopul efectuarii propriei cercetari asupra cazului, a adaugat specialistul. De asemenea, inspectorii de concurenta pot efectua, potrivit Ralucai Voinescu, inspectii inopinate, in conformitate cu Legea Concurentei nr. 21/1996, republicata, daca exista indicii ca pot fi gasite documente sau pot fi obtinute informatii considerate necesare pentru indeplinirea misiunii lor sau sa aplice amenzi atunci cand intreprinderile nu furnizeaza informatiile solicitate sau furnizeaza informatii incomplete ori daca refuza sa se supuna unei inspectii inopinate.
"Ceea ce poate obtine un reclamant in urma unei decizii favorabile a Consiliului Concurentei este aplicarea unei amenzi de cel mult 50.000 lei contravenientului persoana juridica (cel mult 5.000 daca este persoana fizica) si, mult mai important avand in vedere sanctiunea pecuniara relativ mica, interzicerea practicilor de concurenta neloiala. De asemenea, Consiliul Concurentei poate dispune incetarea practicilor de concurenta neloiala, pe durata solutionarii sesizarii", ne-a declarat avocatul.
In ceea ce priveste recuperarea prejudiciului cauzat prin practica de concurenta neloiala, reclamantul va trebui, potrivit specialistului, sa promoveze o actiune separata, in fata instantelor de drept comun competente, bazata pe principiile raspunderii delictuale. Aceasta a reiterat ca reclamantul va putea invoca in fata instantei decizia prin care Consiliul Concurentei constata practicile de concurenta neloiala ramasa definitiva, intrucat decizia respectiva are un caracter probator cu privire la savarsirea unei practici de concurenta neloiala.