Rata falimentelor in Romania, in 2003 si 2004

Bucureºti, 23 nov /Rompres/ - Rata falimentelor înregistrate în România a fost de 0,9 la sutã din totalul firmelor active pe piaþã, la nivelul anilor 2003 ºi 2004, potrivit unui studiu al companiei de management al riscului Coface Intercredit România.

Conform datelor centralizate de Registrul Comerþului, în 2003 s-a înregistrat 3.944 falimente din totalul de 363.090 companii care au depus bilanþul, iar în 2004 au fost 3.982 de falimente la 410.514 societãþi active.

Cazurile de faliment înregistrate sunt concentrate pe un numãr de patru sectoare de activitate, cu circa 65 la sutã din falimentele din România, ºi anume sectoarele comercial - retail ºi cu ridicata, agricol ºi al industriei alimentare.

În sectorul comercial au loc aproximativ 35 la sutã din cazurile de faliment, "fapt explicabil prin prisma creºterii numãrului de supermarketuri ºi hipermarketuri care au câºtigat piaþa micilor comercianþi", a arãtat Cristian Ionescu, general manager al Coface Intercredit România.

În 2004, sectorul industriei alimentare l-a depãºit însã pe cel al comerþului cu amãnuntul ca numãr de falimente. Aceastã inversare de poziþii nu este semnificativã, majoritatea falimentelor din economie fiind deþinutã tot de acelaºi grup de industrii.
Sectorul agricol ocupã la rândul sãu o pondere însemnatã din totalul falimentelor. În cazul agriculturii, restructurarea acestui sector nu este pe deplin încheiatã ºi este încã de aºteptat falimentul multor asociaþii familiale ce activeazã în acest domeniu, apreciazã reprezentanþii Coface Intercredit România.

O uºoarã îmbunãtãþire au înregistrat-o sectoarele transporturilor, industriei metalurgice ºi cel al fabricãrii de maºini ºi echipamente, prin scãderea numãrului de falimente din aceste domenii de activitate.

Sectoarele cu cea mai redusã ratã a falimentelor sunt cele de intermedieri financiare, IT ºi activitãþi conexe, poºtã ºi telecomunicaþii, tranzacþii imobiliare ºi activitãþi recreative. Deºi industriile extractivã ºi cea a producþiei ºi furnizãrii de energie electricã ºi termicã, apã ºi gaze au înregistrat un numãr mic de falimente, trebuie totuºi þinut cont de faptul cã aceste pieþe sunt extrem de concentrate, iar gradul de acces la acestea este redus, considerã experþii Coface.

În prima jumãtate a anului 2005 situaþia referitor la sectoarele în care se înregistreazã cel mai ridicat numãr de falimente a fost similarã, douã treimi acestea sunt deþinute de sectoarele comercial, al agriculturii, respectiv industriei alimentare.

În prima jumãtate a anului 2005 a crescut semnificativ numãrul de falimente, pânã la 3.510, aproape dublu faþã de anii anteriori.

"Dupã cum se poate observa din faptul cã ponderile sectoriale nu s-au modificat semnificativ, aceasta este tendinþa întregii economii, creºterea numãrului de falimente nefiind susþinutã doar de anumite sectoare economice, fapt explicabil prin tendinþa de consolidare a economiei, practic, din multitudinea de firme înfiinþate dupã 1989, rãmânând pe piaþã acelea care pot face faþã condiþiilor de performanþã ºi calitate actuale", a afirmat Cristian Ionescu. 

În ce priveºte repartiþia teritorialã, din totalul de 3.982 de falimente înregistrate în anul 2004, cea mai mare pondere o deþine zona de centru a þãrii, respectiv 26,85 la sutã, urmatã de zona de sud-est a þãrii cu o pondere de 19,56 la sutã.

Braºov este judeþul cu cel mai mare numãr de cazuri de faliment din þarã, deþinând nouã la sutã din totalul acestora, practic mai multe falimente decât totalul zonelor nord-estice, sudice sau de vest. ªi în Bucureºti s-a înregistrat un numãr semnificativ de falimente - 8,5 la sutã din totalul cazurilor. Judeþele unde s-au înregistrat cele mai puþine cazuri de faliment în 2004 sunt Argeº, Bistriþa-Nãsãud, Cãlãraºi, Teleorman, Vâlcea ºi Vaslui.

Potrivit unui studiu efectuat de Coface Intercredit ºi la nivelul þãrilor central ºi est europene, sectorul comercial ocupã ºi aici prima poziþie ca numãr de falimente înregistrate. Faþã de celelalte þãri central ºi est europene unde rata falimentelor în sectorul agricol este de doar, în medie, patru la sutã, în România aceasta a ajuns la aproape 20 la sutã în anul 2004. ROMPRES