Toti proprietarii sunt obligati sa plateasca lunar, potrivit Legii nr. 230/2007, cota de contributie ce le revine la cheltuielile asociatiei de proprietari, la care se adauga si cele aferente fondurilor din asociatia de proprietari (printre care se numara fondul de rulment).
De asemenea, aceeasi obligatie revine si chiriasilor, daca in contractul de inchiriere incheiat cu proprietarul este prevazut astfel, se arata in normele pentru aplicarea actului normativ mentionat: "In situatiile in care, prin contractul de inchiriere incheiat cu proprietarul, chiriasul se obliga sa participe la plata cheltuielilor curente ale condominiului in care locuieste, acesta va participa si la formarea fondului de rulment".
Regula este valabila, in acelasi timp, chiar si in cazul persoanelor care beneficiaza de o locuinta sociala, este de parere Adrian Totolici, economist si consultant pe Forumul AvocatNet.ro.
"Intr-un apartament poate locui proprietarul sau altcineva, ca de exemplu un chirias. Tot chirias este si acela care a primit de la stat o locuinta sociala, iar acesta trebuie, conform contractului, sa achite lunar utilitatile catre furnizori si cheltuielile de intretinere catre asociatie (poate asociatie de locatari sau alta forma de administrare in subordinea serviciilor primariei). Asadar, persoana care a primit locuinta trebuie sa plateasca intretinerea lunara in functie de suprafata apartamentului, a numarului de persoane, a consumurilor efectiv masurate s.a.m.d. Iar pentru a nu aparea intarzieri la plata furnizorilor, acest chirias trebuie sa plateasca fondul de rulment tot asa cum sunt obligati la plata acestuia si cei ce sunt proprietari ai apartamentelor", ne-a explicat Adrian Totolici.
Fondul de rulment, a mai spus economistul, reprezinta o suma de bani ce trebuie sa acopere costurile intretinerii pentru o luna (cea mai scumpa din an).
Asociatia de proprietari stabileste cuantumul si cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment in scopul asigurarii fondurilor necesare pentru plati curente, se arata in normele Legii nr. 230/2007.
"De regula, fondul de rulment se dimensioneaza astfel incat sa poata acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesara pentru acoperirea cheltuielilor lunare inregistrate de asociatia de proprietari in anul expirat, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflatiei, iar in cazurile asociatiilor de proprietari nou-infiintate, prin constatarea si insusirea experientei in domeniu a unor asociatii de proprietari echivalente ca marime", prevede documentul.
Constituirea fondului de rulment se face prin plata anticipata a cotei ce revine fiecarui proprietar (sau chirias, dupa caz), iar reintregirea fondului se face in fiecare luna, prin plata sumelor trecute pe lista de plata.
Asociatiile trebuie sa tina evidenta fondurilor lor, acestea fiind cel de reparatii, cel de rulment, cel special si cel de penalizari.
Nota: Banii dati pentru fondul de rulment pot fi restituiti in anumite situatii. Mai multe informatii in acest sens gasiti aici.
Ce persoane pot primi locuinte sociale
Locuintele sociale sunt atribuite cu chirie subventionata persoanelor si familiilor care, din cauza situatiei economice pe care o au, nu-si pot permite sa detina o casa sau sa inchirieze una, conform Legii nr. 114/1996.
"Au acces la locuinta sociala, in vederea inchirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoana, realizat in ultimele 12 luni, sub nivelul castigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul National de Statistica in ultimul Buletin statistic anterior lunii in care se analizeaza cererea, precum si anterior lunii in care se repartizeaza locuinta", stabileste acest act normativ.
Astfel, autoritatile administratiei publice locale repartizeaza locuintele sociale in baza unor criterii stabilite anual, iar de acestea pot beneficia:
- persoanele si familiile evacuate sau care urmeaza a fi evacuate din locuintele retrocedate fostilor proprietari;
- tinerii in varsta de pana la 35 de ani;
- tinerii proveniti din institutii de ocrotire sociala, care au implinit varsta de 18 ani;
- invalizii de gradul I si II;
- persoanele cu handicap;
- pensionarii;
- veteranii si vaduvele de razboi;
- beneficiarii Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, dar si beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri;
- alte persoane sau familii indreptatite.
Contractul de inchiriere se incheie, pentru o perioada de cinci ani, intre primar/o persoana imputernicita de acesta si beneficiarii stabiliti de consiliul local, existand posibilitatea prelungirii.
"Nivelul chiriei nu va depasi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferenta pana la valoarea nominala a chiriei (...) va fi subventionata de la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situata locuinta sociala", prevede Legea nr. 114/1996.
Cei care beneficiaza de o locuinta sociala nu pot sa subinchirieze, sa transmita dreptul de locuire sau sa schimbe destinatia spatiului inchiriat. In caz contrar, contractul de inchiriere se reziliaza, iar chiriasii trebuie sa plateasca pentru daunele aduse casei si cladirii.
Important! Nu pot sa beneficieze de o locuinta sociala persoanele sau familiile care detin in proprietate o casa sau care au instrainat una dupa data de 1 ianuarie 1990. De asemenea, regula este aplicabila si celor care au beneficiat de sprijinul statului (credite si executie) la realizarea unei locuinte sau care detin (din postura de chirias) o alta casa de la stat.
Comentarii articol (7)