Proprietarul este cel care trebuie să plătească fondul de rulment și fondul de reparații, nu chiriașul

Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor nu folosește, în nici o formulare referitoare la cele două fonduri, termenul de ”chiriaș”, ci doar de ”proprietar”.

În ceea ce privește fondul de rulment, legea menționată mai sus precizează că asociația de proprietari este obligată să stabilească cuantumul și cota de participare a proprietarilor la constituirea acestuia.

Dacă legiuitorul ar fi avut în vedere participarea nu numai a proprietarilor la acest fond, ci și a celor care folosesc efectiv locuința (chiriașii), am fi regăsit aceasta precizare în textul actului normativ.

Legat de celălalt fond, de reparații, legea precizează că ”[p]roprietarii membri ai asociației de proprietari au obligația să aprobe un fond de reparații anual, necesar pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune”. Și în acest caz, formularea include doar proprietarii, nu și chiriașii.

De precizat că suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea fondului de reparații se plătește în avans, în tranșe lunare egale.

Să ne imaginăm o situație în care reparațiile aduse unui bloc au costuri foarte ridicate și durează trei luni. Să presupunem că executantul a acceptat ca plata pentru acestea să se facă eșalonat, în 12 tranșe lunare, de la începerea lucrărilor.

Așadar, se vor face plăți încă nouă luni, de la momentul finalizării reparațiilor. Dacă în acest interval de nouă luni, oricare dintre proprietarii din blocul respectiv își inchiriază apartamentul, ar fi normal ca ei să transfere în sarcina chiriașului cheltuieli care s-au facut înainte de momentul închirierii? Evident că nu.

Reamintim că fondul de rulment are ca scop asigurarea sumelor necesare pentru plăți curente, iar fondul de reparații se folosește pentru repararea și îmbunătățirea proprietății comune. Mai multe despre detalii găsiți aici.