În cazul în care este necesară repararea ori înlocuirea unor elemente ce țin de partea comună a unui bloc, ce nu pot fi accesate decât dintr-unul dintre apartamentele blocului, de pildă, țevi de apă, potrivit legislației în vigoare, proprietarul acestuia este obligat, cu condiția să fie anunțat în prealabil, să permită accesul atât al unor reprezentanți ai asociației, cât și unui meseriaș, pentru a constata problema sau pentru a face reparațiile necesare. Dacă nu permite accesul pe proprietatea sa în situația descrisă, deținătorul apartamentului riscă cel puțin o amendă ce poate ajunge până la 3.000 de lei. Citește articolul
Pentru a putea desfășura activitatea de administrator al unui imobil, cei interesați trebuie să obțină un atestat de la primărie, potrivit legislației în vigoare. Acest document se poate obține doar în baza unui certificat de calificare profesională și a două alte acte: cazierul judiciar și cel fiscal. Citește articolul
Fondul de rulment reprezintă unul dintre cele două fonduri speciale obligatorii ale oricărei asociații de proprietari ce trebuie plătit de către proprietarii apartamentelor. Cel de-al doilea face referire la fondul de reparații. Citește articolul
Nu de puține ori, la încetarea relației cu proprietarii, chiriașii lasă în urmă datorii la cheltuielile de întreținere. Răspunzător pentru ele este, conform legii, proprietarul, care poate fi chiar executat silit de către reprezentanții asociației de proprietari pentru recuperarea lor. Citește articolul
Plata sumelor ce alimentează cele două fonduri speciale obligatorii ale oricărei asociații de proprietari – fondul de rulment și fondul de reparații – este o obligație ce revine proprietarilor de apartamente, nu chiriașilor. Citește articolul
În cazul în care cheltuielile de întreținere nu sunt achitate în termen de 30 de zile de la scadență, asociația de proprietari poate stabili penalități pentru sumele restante, care pot fi de cel mult 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, fără ca totalul penalităților să poată depăși suma la care s-au aplicat, potrivit legislației asociațiilor de proprietari. Citește articolul
Președintele, administratorul și cenzorul asociației de proprietari realizează, în urma activităților pe care le desfășoară, venituri pentru care datorează, cu unele excepții, impozit și contribuții sociale. Asociațiile de proprietari pot să lucreze cu administratori fie în baza unor contracte de muncă, fie în baza unor contracte de prestări servicii. Pe de altă parte, cenzorii și președinții asociațiilor de proprietari își desfășoară activitatea în baza unor contracte de mandat, obținând astfel venituri asimilate salariilor. Citește articolul
Amenzi mai mari pentru „gălăgioşii” din bloc sau noi reguli pentru închiderea balcoanelor au fost doar câteva dintre modificările legislative care au vizat locatarii. În schimb, asociaţiile de proprietari au avut mult de furcă în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal ale locatarilor. Iată o retrospectivă legislativă a anului 2020 ce priveşte traiul la bloc.
Citește articolulLegea asociațiilor de proprietari ar putea fi modificată, deși a intrat în vigoare abia în toamna lui 2019. În acest sens, la Senat s-au adoptat tacit (adică fără vot) două proiecte ce ar putea aduce schimbări majore în această lege. Modificările propuse vizează, printre altele, contul unic al asociațiilor de proprietari, documentele care atestă pregătirea administratorilor de bloc și asociațiile de chiriași. Citește articolul
Actuala legislație a asociațiilor de proprietari prevede unele incompatibilități în ceea ce privește îndeplinirea unor funcții la bloc. De exemplu, președintele asociației nu poate fi cenzor, iar din comitetul executiv nu poate face nici administratorul, nici rudele sale apropiate, chiar dacă sunt proprietari în blocul respectiv. Citește articolul