Supravegherea video a angajaţilor: în ce condiții pot fi montate camere de filmat la locul de muncă

Deşi actul normativ este în vigoare din 2012, multe dintre marile companii din România continuă să îşi supravegheze în mod ilegal angajaţii. George Croitoru, general manager www.skut.ro, vorbeşte despre strategiile permise de supraveghere video în cadrul companiilor şi despre modul în care marile companii se adaptează la legislaţia în vigoare.

Reporter: Sunteţi managerul unuia dintre cele mai cunoscute magazine online de sisteme de supraveghere din România. Din experienţa SKUT, există vreo diferenţă între modul în care marile companii alegeau să îşi supravegheze angajaţii înainte de aprobarea Deciziei Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr 52/2012 şi după aceasta?

G.C.: Avem numeroşi clienţi, inclusiv din segmentul business şi companii naţionale şi multinaţionale. Cu unii colaborăm cu succes de câţiva ani, alţii sunt clienţi noi. Modul în care fiecare alege să abordeze soluţiile de supraveghere video pentru angajaţi diferă de la companie la companie. Unii aleg să îşi asume riscul amenzilor, alţii solicită consultanță în vederea adoptării unor soluţii legale. Avem inclusiv clienţi care nu erau la curent cu existenţa aceste decizii a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Per total, numărul de vânzări nu este în scădere pe acest segment, dar faţă de 2012 se vând mai puţine sisteme de supraveghere video ascunse şi se optează pentru sisteme la vedere.

Reporter: Există o prevedere legală care dictează că aceste camere video de supraveghere trebuie să fie la vedere?

G.C.: Conform prevederilor legale în vigoare, angajatorii nu îşi pot supraveghea video salariaţii în biroul în care aceştia lucrează. Camerele video pot totuşi să fie instalate atâta timp cât nu încalcă legea care este destul de explicită din acest punct de vedere. Este nevoie de un aviz de la ANSPDCP pentru a putea instala sistemul de supraveghere video fără a risca amenzi destul de usturătoare. În principal, este permisă montarea unor sisteme de supraveghere în companii doar pentru pază şi protecţie.

Reporter: Care este diferenţa dintre un sistem de supraveghere video pentru pază şi protecţie şi unul pentru monitorizarea angajaţilor?

G.C.: Din punct de vedere al sistemelor de supraveghere în sine diferenţele sunt mici, diverse tipuri de sisteme şi tehnologii pot fi folosite pentru ambele situaţii. Diferenţa este dictată în principal de locul în care acestea sunt instalate. Este clar că supravegherea intrărilor şi ieşirilor sau a holurilor companiilor este o problemă de securitate, însă camerele video îndreptate direct către birourile angajaţilor intră deja în categoria de monitorizare pe care Decizia ANSPDCP nr. 52/2012 o scoate din legalitate.

Reporter: Există şi alte situaţii care permit instalarea de sisteme de supraveghere în incintele sau pe terenul deţinut de angajatori?

G.C.: Legea explica destul de clar care sunt excepţiile şi care sunt cazurile considerate justificate. Este permisă instalarea sistemelor de supraveghere inclusiv în locuri publice şi spaţii deschise atâta timp cât acestea au ca scop supravegherea traficului rutier, realizarea unor interes publice şi chiar realizarea unor interese proprii atâta timp cât este vorba de interese legitime ce nu prejudiciază interesul sau drepturile persoanelor vizate. Cu alte cuvinte, poţi filma atâta timp cât nu filmezi direct un anumit angajat sau o persoană, acolo intrăm deja pe subiectul datelor cu caracter personal.

Reporter: Există alte reguli de care companiile ar trebui să ţină cont atunci când decid să investească într-un sistem de camere de supraveghere?

G.C.: Da, este foarte important de menţionat că acolo unde există sisteme cu camere de supraveghere, trebuie întotdeauna semnalate printr-o pictogramă reprezentativă. Nu există reglementări clare în legătură cu modul de plasare al acestei pictograme, deci există o anumită libertate din acest punct de vedere. Este totuşi recomandat ca semnalizarea vizuală să fie plasată la o distanţă rezonabilă.

Reporter: Ce amenzi riscă angajatorii care nu respectă regulile?

G.C.: Amenzile sunt cuprinse între 1.000 şi 25.000 de lei. Dacă stăm să ne gândim la profitul anual al unei multinaţionale sau al unei companii cu câteva zeci de angajaţi, este vorba de sume deloc impresionante. Acesta este şi motivul pentru care multe companii continua să ignore legea şi să îşi monitorizeze angajaţii plasând sisteme de supraveghere direct în birouri. Cei mai mulţi ajung însă mai devreme sau mai târziu să plătească amenzi pentru abuz, asta pentru că numărul de angajaţi care fac plângeri este în permanenţă în creştere.

Reporter: Este această lege binevenită? Cum afectează angajaţii această monitorizare continuă?

G.C.: Este vorba de expunerea la stres continuu. Un angajat care este filmat nu dă, contrar aşteptărilor, randament mai bun. Dimpotrivă. Am văzut statistici realizate pe angajaţi la multinaţionale care arătau că cei mai mulţi angajaţi încep să facă greşeli şi să dea randament scăzut sub supraveghere video. Psihologii au avertizat companiile în legătură cu potenţialele efecte încă de la începutul acestui trend, iar acum apar şi rezultatele, se văd în numărul de plângeri şi sesizări pe care le fac angajaţii filmaţi.