Dificultăți de învățare la copil: care sunt semnele?

Toţi copiii sunt diferiţi, iar aceasta trebuie să fie legea de aur atunci când suspectezi probleme de dezvoltare sau dificultăți de învățare la copilul tău. Sunt foarte mulți factori care contribuie la procesul de învățare, mai ales în primii ani de școală, iar rezultatele de la școală nu sunt niciodată dovada că cel mic are dificultăți de învățare.

Pentru copilul aflat în primele trepte ale procesului de școlarizare contează foarte mult mediul, simpatia sau antipatia față de profesori sau învățători, dar și interesul pe care i-l provoacă materiile de la școală.

Foarte important de știut pentru părinți este că dificultățile de învățare nu sunt niciodată semnul unui retard intelectual, ci mai degrabă manifestarea unor inabilități de abordare a comunicării cu respectivul copil, a unei ștachete ridicate prea sus, dincolo de capacitățile normale ale vârstei. Spre exemplu, nu poți face un copil de 8 ani să înțeleagă regulile relativității și nici principiile complexe ale termodinamicii, iar, dacă vezi că acesta nu reuşeşte deloc să le înveţe, nu trebuie să consideri că are dificultăţi de învăţare.

Semne concrete ale dificultăților de învățare

Principalele semne care indică dificultăți de învățare nu apar dintr-o dată, ci vin să confirme mici probleme din timpul micii copilării. Astfel, copilul a atins stadiile de dezvoltare corespunzătoare vârstei mai lent, a avut dificultăți în manipularea obiectelor mici și a reușit să vorbească mai târziu. Dificultățile de pronunție și o dezvoltare mai grea a vocabularului ar putea fi în egală măsură cauza și efectul dificultăților de învățare, iar insuficienta stimulare a copilului sau, din contră, stimularea excesivă pot să fie cauza unor astfel de inabilități.

Unul din principalele semne care arată existența dificultăților de învățare este considerat de psihologi ca fiind incapacitatea copilului de a înțelege noțiunea de “timp”, raportat la acum, azi, mâine, ieri. Al doilea semn major este dificultatea de a percepe legătura între cauză și efect, aceasta fiind principala cale prin care copilul mic, până în jurul vârstei de 4-5 ani, învață despre realitățile lumii din jurul lui, prin prisma propriilor sale experiențe.

Interesant este că deseori părinții sunt cei vinovați pentru această situație. Dacă jucăria pe care copilul o scapă din mână, de exemplu, este imediat recuperată de părinte și pusă la dispoziția copilului acesta nu va înțelege niciodată că, dacă dă drumul cățelului de pluș din mână, aceasta cade… Iar de la aceasta până la incapacitatea de înțelegere a legăturii dintre cauză și efect este doar un pas.

Evaluarea este necesară

O evaluare a unui copil de 6-8 ani cu dificultăți de învățare va lua în calcul dacă acesta înțelege sau nu semnificația numerelor, a literelor și dacă poate face conexiunea corectă între litere și cuvinte. Capacitatea de concentrare și durata perioadei în care un copil se poate concentra la o anume activitate, dar și capacitatea lui de a sta liniștit sunt criterii care pot confirma sau nu eventualele probleme legate de învățare.

Părinții trebuie să știe că un copil impulsiv, un copil căruia îi este greu să stea liniștit mai mult de câteva minute poate avea probleme de învățare, acesta fiind incapabil să se concentreze asupra activității școlare.

Citește bine, dar nu se descurcă la matematică

Părinților le vine greu să accepte ideea că cel mic are dificultăți de învățare, dacă acesta se descurcă foarte bine la citit și scris, dar are mari probleme la matematică. Culmea este că tocmai capacitatea de a se descurca bine la unele activități, în timp ce la altele există probleme, este un indicator cert pentru existența dificultăților de învățare.

Ajutorul din exterior este necesar, pentru că aceste dificultăți se pot accentua foarte mult pe măsură ce copilul crește.

Alte semne pe care părinții și educatorii trebuie să le ia în seamă pentru a identifica probleme reale de învățare la un copil sunt:

• incapacitatea de duce la final o istorioară și neputința de a se concentra asupra unui subiect;
• repetarea unei idei;
• incapacitatea de organizare;
• confundarea cifrelor și literelor;
• incapacitatea de urmări un scop (abandonează jocurile, nu câștigă niciodată, nu se supără când nu câștigă).

Toate aceste probleme au rezolvare, dar pentru aceasta este necesar suport din partea persoanelor calificate, care îi pot face şi pe părinţi să înțeleagă aceste inabilități și să-l ajute pe copil să le depășească.

Ceea ce este important este ca părinții să accepte că există o problemă și să ceară ajutor.

Articol preluat de pe www.totuldespremame.ro. Puteţi citi aici articolul original.