Obții venituri din străinătate? Când și cum le declari în România

Acest articol a fost gândit sub forma unei scheme simplificate, a unui raționament logic, a unui pattern de urmat de către cineva care realizează venituri din străinătate și nu știe cum să le încadreze, cum să le declare și ce anume datorează statului român.

Prezentul articol se referă la capitole vaste din legislație și, ca atare, doar punctează schematic anumite aspecte.

PASUL 1 – Aveți obligații de plată către statul român?

Sunteți considerat contribuabil (art. 58 Cod Fiscal) și subiect de taxe și impozite în România dacă:

•    sunteți persoană fizică rezidentă;
•    sunteți persoană fizică nerezidentă dar desfășurați o activitate în România într-o anume locație fixă (prin intermediul unui sediu permanent în România);
•    sunteți persoană fizică nerezidentă dar sunteți salariat în România;
•    sunteți persoană fizică nerezidentă și obțineți alte venituri din România.

Dacă vă încadrați la unul din punctele de mai sus, datorați impozite și contribuții statului român. Marea problemă este să stabiliți dacă sunteți considerat din punct de vedere legal rezident fiscal pe teritoriul României. În această situație se găsesc marea majoritate a celor ce vor citi acest articol.

Dacă sunteți persoane fizice rezidente în România, datorați impozit pentru veniturile realizate din orice sursă, fie ele realizate în România sau din afara României.

Ca să stabiliți dacă sunteti considerat rezident în România, mergeți la pasul următor.

PASUL 2 – Stabilirea rezidenței fiscale

Conform ANAF, elementele care determină dacă aveți rezidență fiscală în România sunt următoarele:

• domiciliul în România;
• locuinţa permanentă din România a persoanei fizice, locuinţă care poate fi în proprietate sau închiriată, dar care rămâne oricând la dispoziţia acestuia şi a familiei sale;
• centrul intereselor vitale amplasat în România;
• persoana fizică este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

După cum se observă, condiția celor 183 de zile petrecute sau nu pe teritoriul României cu care majoritatea sunteți familiarizați, este doar una din condițiile care duc la stabilirea rezidenței fiscale, mai mulți factori fiind  luați în calcul când se face această analiză. Acest lucru este deseori trecut cu vederea, poate și din cauză că celelalte condiții pot părea vagi.

Ca de exemplu, condiția referitoare la centrul intereselor în România. Cu toate acestea ele au substanță și produc efecte. Conform art. 7 din Codul Fiscal, centrul intereselor vitale este locul de care relaţiile personale şi economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate.

În analiza relaţiilor personale se va acorda atenţie familiei soţului/soţiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizaţie caritabilă, religioasă, participarea la activităţi culturale sau de altă natură.

În analiza relaţiilor economice se va acorda atenţie dacă persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată într-o activitate de afaceri în România, dacă deţine proprietăţi imobiliare în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România.

Stabilirea rezidenţei fiscale la momentul plecării persoanelor fizice din România

Să presupunem că sunteți o persoană fizică română care a plecat din România sau doriți să plecați din România și nu sunteți sigur dacă mai sunteți sau nu considerat rezident fiscal român. Aceasta este procedura de urmat:

“În vederea scoaterii în evidenţă de către autoritatea fiscală, persoana fizică rezidentă în România şi persoana nerezidentă au obligaţia să înregistreze, cu 30 de zile înaintea plecării din România, formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România” la autoritatea fiscală competentă.”

În termen de 15 zile de la depunerea formularului, autoritatea fiscală va notifica persoanei fizice dacă aceasta are în continuare obligaţie fiscală integrală în România sau va fi scoasă/menţinută din/în evidenţele fiscale. În cazul obligaţiei fiscale integrale, persoana fizică rezidentă este supusă în continuare impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României.

Dacă ulterior înregistrării formularului persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, aceasta va anexa la formularul mai sus menţionat certificatul de rezidentă fiscală emis de autoritatea competentă a statului care îl consideră rezident fiscal sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale, în vederea aplicării prevederilor convenţiei.

Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, va continua să fie considerată rezidentă în România, având obligaţie fiscală integrală până la sfârşitul anului calendaristic în care a făcut dovada schimbării rezidenţei fiscale în alt stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri.

Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care pleacă într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, completează formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România” şi este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care persoana fizică părăseşte ţara noastră, precum şi în următorii 3 ani calendaristici.

Dacă ați stabilit faptul că sunteți sau încă veți rămâne pentru anul în curs rezident fiscal în România, mergeți mai departe la pasul următor.

PASUL 3 – Venitul este impozabil sau neimpozabil?

Conform art. 60 din CF, următorii contribuabili sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit:

• 1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
  • activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere;
  • salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3);
  • pensii;
  • activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;
• 2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator. Încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, al ministrului pentru societatea informaţională, al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice şi al ministrului finanţelor publice.

Conform art. 62 următoarele tipuri de venituri sunt neimpozabile:

• a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice sau colectate public, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la organizaţii neguvernamentale, potrivit statutelor proprii, sau de la alte persoane;
• b) indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate, potrivit legii, persoanelor fizice, altele decât cele care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor;
• c) indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
• d) recompense acordate conform legii din fonduri publice;
• e) veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub forma deşeurilor care fac obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
• f) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deşeurilor din patrimoniul personal;
• g) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi.
• h) despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
• i) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii;
• j) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
• k) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces pentru personalul participant, etc.
• l) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat, conform legii;
• m) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal …”
• o) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
• p) sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare şi aur financiar, primite cu titlu de moştenire ori donaţie.
• q) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice
• r) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, precum şi veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, trimis în misiune permanentă în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
• s) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora de oficial să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
• ş) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;
• t) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
• ţ) sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
• u) subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
• v) veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură, stabilite potrivit legii, primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii, orfanii şi văduvele de război, accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice etc.
• w) premiile obţinute de sportivii medaliaţi .
• x) premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
• y) prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
• z) alte venituri care nu sunt impozabile, astfel cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Dacă venitul vostru nu se încadrează la veniturile scutite sau voi nu vă aflați printre persoanele scutite de impozit, înseamnă ca venitul vostru este impozabil, mergeți mai departe la pasul următor.

PASUL 4: Stabilirea naturii venitului: dependent sau independent

Că să înțelegem ce reprezintă din punct de vedere fiscal activitate dependentă și activitate independentă trebuie să analizăm art. 7 din Codul fiscal:

1. activitate dependentă – orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare generatoare de venituri;

2. activitate dependentă la funcţia de bază – orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare numai angajatorului ales că locul respectiv este locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază;

3. activitate independentă – orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:

• persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
• persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
• riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
• activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
• activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
• persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
• persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

În contextul actual există un mare pericol de reîncadrare a activităților prestate ca activități dependente dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite. Reîncadrarea va presupune considerarea tuturor veniturilor ca și venituri din salarii sau asimilate și recalcularea impozitelor ca și cum acestea ar fi venituri pe salarii, la care se vor adaugă dobânzi și penalități de la data la care ați realizat primul venit și până când achitați sumele noi stabilite prin reîncadrare.

Reîncadrarea ca și operație este prevăzută în Codul Fiscal la art. 11 alin (1), care specifică:

(1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii sociale obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.

Bineînțeles că organul fiscal trebuie să motiveze decizia prin indicarea exactă a elementelor care au condus la o asemenea decizie dar apreciez că baza acestei reîncadrări vor fi criteriile de mai sus.
 
De aceea, este recomandat ca în contractele de prestări servicii încheiate cu terții să se introducă clauze care să arate în mod cert faptul că activitatea nu este una dependentă, adică menționat în mod specific faptul că nu există un program stabilit, că activitatea se desfășoară cu resursele poprii și la sediile proprii cu angajați proprii etc.
 
În concluzie, dacă ați determinat faptul că realizați venituri dintr-o activitate dependentă (deci nu îndepliniți cel puțin 4 dintre criteriile de mai sus) trebuie să citiți acest articol, referitor la obligațiile declarative și de plată ale unei persoane rezidente în România, care obține venituri din salarii din străinătate. 

Dacă ați determinat faptul că realizați venituri dintr-o activitate independentă (deci îndepliniți cel puțin 4 din criteriile de mai sus) mergeți la următorul pas pentru a descoperi categoria de venit pe care îl realizați.

PASUL 5 – Determinarea categoriei de venit obținut 

Dacă ați stabilit faptul că sunteți sau încă veți rămâne pentru anul în curs rezident fiscal în România, iar venitul este obținut dintr-o activitate independentă, următorul pas este să determinați ce fel de venit obțineți din străinătate. 
 
Deși majoritatea dintre voi sunteți denumiți generic freelanceri, din punct de vedere fiscal prestați servicii foarte diferite între ele, care în funcție de cum sunt încadrate, sunt și taxate foarte diferit. Unii dintre voi scrieți articole, alții prestați servicii de consultanță IT, alții scrieți programe sau faceți template-uri și teme de mobil pe care le vindeți, alții obțineți venituri din adsense etc.
 
Deși toți sunteți freelanceri, fiecare din aceste venituri se încadrează și se taxează diferit. De aceea, încadrarea în categoria de venit este foarte importantă. Iar implicațiile se extind dincolo de latura fiscală.

De exemplu, dacă obțineți venituri din drepturi de autor (să zicem că scrieți niște articole și cedați drepturile de autor diverselor site-uri) nu aveți obligația autorizării activității, dar dacă de exemplu, prestați servicii sau faceți comerț cu diverse bunuri, aveți obligația autorizării activității.
 
Articolul 67 din Codul Fiscal definește activitățile independente ca fiind activitățile care cuprind veniturile din:

• activităţi de producţie,
• comerţ,
• prestări de servicii,
• veniturile din profesii liberale,
• veniturile din drepturi de proprietate intelectuală

realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

Ce înseamnă fiecare categorie de venit în parte

Dacă nu vă este clar ce înseamnă producție, ce înseamnă comerț și ce înseamnă prestare de servicii și mai ales care sunt diferențele între ele vă puteți ghida așa:

• Cumpărați bunuri dintr-o parte, peste care va puneți o sumă și le vindeți către alte persoane? Faceți comerț.
• Cumpărați anumite bunuri asupra cărora interveniți pentru a le transforma în alt bun și doar atunci le vindeți către altă persoană? Faceți producție.
• Faceți un serviciu cuiva deoarece vă pricepeți într-un domeniu anume și încasați bani pentru asta? Prestați servicii.
• Veniturile din profesii liberale sunt veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, acele activități prestate în baza unei legi speciale care reglementează respectiva profesie. O listă cu aceste activități găsiți aici.
• Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt veniturile drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea.

Dacă nu vă încadrați în niciun tip de venit independent de mai sus și deja ați stabilit cu certitudine că nu desfășurați nici o activitate dependentă, înseamnă că ar trebui să vă încadrați la un tip de venit care nu este considerat independent și prin urmare nu ar putea fi reîncadrat că activitate dependentă.
 
ALTE tipuri de venituri

• Venituri din cedarea folosinței bunurilor (închirieri) – sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din închirierea bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente. Devine activitate independentă închirierea atunci când o persoana fizică are un număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal; începând cu anul fiscal următor, califică aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie;
• Venituri din investitii – cuprind veniturile din dividende, dobânzi, câștigul din vânzarea/cumpărarea de acțiuni, venituri din lichidarea unei firme;
• Venituri din pensii;
• Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• Venituri din premii și jocuri de noroc – cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 62, sumele primite ca urmare a participării la Loteria bonurilor fiscale; cuprind si toate sumele încasate, bunurile şi serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot;
• Venituri din alte surse – orice venituri identificate ca fiind impozabile, care nu se încadrează în categoriile prevăzute mai sus. În Codul fiscal sunt date câteva exemple de venituri din alte surse, dar acele exemple nu sunt limitative.

Conditia esențială pentru a încadra venitul identificat ca impozabil la venituri din alte surse este să nu poată fi încadrat în nicio categorie prezentată mai devreme.

De asemenea, la art. 117 din Codul fiscal se mai face precizarea că orice venituri constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată se consideră venituri din alte surse.

Dacă ați ajuns până aici și nu ați identificat categoria de venit unde puteți încadra venitul obținut de voi, nu există decât două explicații: ori ați greșit ceva, ori desfăsurăți o activitate ilegală. Nu vă panicați, probabil ați greșit ceva.

Câteva exemple de încadrare a activităților ar fi:

• servicii IT – prestare servicii
• videochat – prestare servicii
• realizare de texte pentru diverse site-uri și bloguri – drepturi de autor

PASUL 6 – Determinarea modalității optime de impozitare și stabilirea efectivă a obligațiilor declarative și a impozitelor datorate

Acum că ați identificat categoria de venit pe care o realizați, să vedem cum o putem impozita și cum o putem optimiza la impozitare.
 
Dacă obțineți venituri din drepturi de autor, avem vești proaste, nu prea aveți ce alegere să faceți; drepturile de autor sunt impozitate prin reținere la sursă; nu aveți nevoie de o formă juridică de înregistrare.
 
Veniturile din investiții, din pensii, din premii și jocuri de noroc – se impozitează prin reținere la sursă; există excepții; nu aveți nevoie de o formă juridică de înregistrare.
 
Veniturile din închirieri – se determină pe bază chiriei înscrise în contract din care se deduce o cotă de 40% că și cheltuiala. Dacă închirierea se realizează în scop turistic, iar camerele sunt situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, impunerea se face pe baza unei norme anuale de venit. Pentru veniturile din chirii se depun declarații de venit anticipat și se plătesc contribuții anticipate, urmând ca la finalul anului să se regularizeze venitul; dacă aveți sub 5 contracte de închiriere pe an nu aveți nevoie de o formă juridică de înregistrare.
 
Dacă ați determinat că ceea ce prestați se încadrează la profesiile liberale, acestea au un statut aparte, exercitarea acestora fiind reglementate de legi speciale. În cazul în care doriți să vă exercitați profesia liberală organizat că PFA nu aveți obligația autorizării la ONRC. Puteți găsi aici o listă orientativă a acestor profesii liberale. Lista este preluată de pe site-ul ONRC, adică direct de la sursă. Unele profesii pot fi prestate și în cadrul unui SRL. Rămâne la alegerea voastră între aceste două forme, în funcție de respectiva profesie liberală.
 
Ajungem în sfârșit, la veniturile obținute din producție sau comerț sau prestare de servicii. Aceste tipuri de venituri nu pot fi prestate fără o formă de înregistrare fiscală.
 
Pentru aceste venituri aveți obligația autorizării activității prestate la ONRC și, în consecință, trebuie să alegeți între diversele forme de organizare juridică prevăzute de legislația în vigoare.
 
Acestea sunt: PFA, Întreprindere Individuală, Întreprindere Familială, Societate nume colectiv, Societate comandită simplă sau pe acțiuni, SRL, SRL-D (debutant), Grup de interes economic, Societate pe acțiuni, Societate și companie națională, Societate europeană holding, Societate europeană constituită prin fuziune, Regie Autonomă, Organizație cooperatista de credit, Societate cooperativă de credit I și ÎI, Cooperativă agricolă I și ÎI, Societate europeană – filială, Societate europeană sau GIE (grup de interes) cu sediul în România, Sucursală Regie Autonomă, Sucursală societate cooperativă, Sucursală a unei firme cu sediul în străinătate.

Deși opțiunile se întind pe câteva rânduri, în practică avem de fapt doar două-trei alegeri: PFA, Întreprindere Individuală, SRL sau, pentru cine îndeplinește condițiile, SRL-D.

Impozitarea PFA în 2016

PFA-urile au la dispoziție 2 forme de impozitare – pe norme de venit și în sistem real.
 
Impozitarea pe norme de venit, constă în impozitarea unei sume fixe determinate prin lege, denumită normă de venit și nu a venitului efectiv realizat. Suma este stabilită în funcție de județul sau sectorul în care PFA-ul își are sediul. Acest sistem se aplică doar pentru anumite coduri CAEN (activități).

Lista cu codurile CAEN pentru care se poate aplica sistemul de impozitare pe norme de venit și normele de venit aferente anului 2016 le găsiți aici.
 
Dacă în cursul unui an fiscal se depășește plafonul de 100.000 euro, PFA-ul este obligat să treacă de la sistemul de impozitare pe norme de venit la sistemul real.
 
Impozitarea în sistem real presupune ținerea contabilității în partidă simplă, impozitul pe venit și contribuțiile se plătesc la venitul estimat la începutul anului pentru anul în curs, urmând ca la finalul anului să se depună declarații pentru venitul efectiv realizat și să se regularizeze sumele plătite.
 
Un PFA plătește în anul 2016 următoarele impozite :

• 16% impozitul pe venit calculat la diferența dintre sumele încasate și plățile efectuate pentru cheltuielile considerate deductibile pentru PFA;
• sănătate 5.5% plătit la venitul net realizat;
• pensie 10.5%; exista excepții, contribuția se plătește în funcție de venitul realizat efectiv în anul anterior, sub un anumit plafon nu se plăteste contribuția obligatorie.

Impozitarea SRL în 2016

SRL-urile care în anul anterior au realizat o cifră de afaceri mai mică de 100.000 euro (plafon calculat la cursul valutar de la 31.12 al anului precedent) sunt denumite microîntreprinderi și se impozitează cu:

• 3%, 2% sau 1% impozit aplicat
• 5% impozit pe dividende și, in funcție de situația asociaților, mai adăugați 5.5% sănătate

Pentru încadrarea în categoria microintreprinderilor mai trebuie îndeplinite o serie de condiții pe care nu le detaliez aici, deoarece articolul s-ar prelungi la nesfârșit.
 
SRL-urile care depășesc o cifră de afaceri de 100.000 euro în anul anterior sau în timpul anului plătesc impozit pe profit în cuantum de 16%, începând cu trimestrul în care au depășit plafonul.

PASUL 7 – Când intervine obligația înregistrării ca plătitor de TVA și care sunt problemele de care vă veți lovi

În afară de plata impozitului pe veniturile obținute și plata contribuțiilor sociale, trebuie să mai luați în calcul și obligativitatea înregistrării ca plătitor de TVA și plata TVA-ului către stat.

Obligativitatea înregistrării ca și plătitor de TVA intervine când:

1. În cursul unui an, indiferent de forma de organizare (și chiar dacă nu aveți nici o formă de organizare ci realizați venituri ca și persoană fizică) depășiți plafonul de 220.000 ron/an; plafonul se calculează proporțional cu timpul efectiv în care ați obținut veniturile în timpul unui an fiscal; astfel, dacă v-ați înființat în luna iunie a unui an, plafonul se calculează doar pentru 6 luni din anul respectiv adică 220.000 ron/12*6 luni de activitate.

2. Prestați servicii către persoane impozabile din UE. În acest caz aveți obligația să vă înregistrați în Registrul Operatorilor Intracomunitari și să obțineți un număr valid de TVA. Numărul de TVA poate fi valabil doar pentru operațiile realizate în UE sau poate fi valabil pentru toate operațiile desfășurate, inclusiv cele de pe teritoriul României (un fel de TVA full option, cum îmi place mie să spun).

3. Realizați achiziții de bunuri și servicii din afara României, din UE. Dacă achiziționați servicii din UE, chiar și în valoare de o sumă modică,  trebuie să vă înscrieți în Registrul operatorilor intracomunitari (ROI). Pentru achiziții de bunuri, există acest plafon de 10.000 euro sub care nu aveți obligativitatea înscrierii în ROI.

De reținut la acest capitol:

• excepția cu plafonul de 10.000 euro se aplică pentru achiziția de BUNURI
• plafonul se calculează la cursul valutar de la data aderării adică este 34.000 lei.
• ca să vă înscrieți în ROI aveți două opțiuni: număr TVA valabil exclusiv în UE (adică nu și în România, în România rămâneți neplătitori de TVA) și număr TVA (full-option) care va face plătitori de TVA atât în România cât și în UE. Implicațiile fiscale ale celor 2 opțiuni sunt foarte diferite și voi detalia într-un articol separat acest aspect.

De menționat faptul că la momentul actual (ianuarie/februarie 2016) SRL-urile obțin foarte greu spre deloc numărul de TVA, de vină fiind declarația 088 care trebuie depusă de către firme, în urma căreia Fiscul constată că “nu ați justificat intenția și nu ați dovedit capacitatea” să dețineți un număr valid de TVA. Mai multe detalii despre declarația 088 găsiți în acest articol scris pentru AvocatNet.
 
Totodată, mai multe amănunte despre obținerea codului de TVA la PFA-uri găsiți în acest articol, din care veți observa ca PFA-urile pot obține acest număr de TVA mult mai ușor decât SRL-urile, cel puțin în acest moment.