Ghid complet pentru firmele şi PFA-urile care prestează servicii către clienţi din străinătate

Tratamentul contabil şi fiscal al prestărilor de servicii către clienţi externi diferă în funcţie de trei caracteristici:

• compania din România este plătitoare sau neplătitoare de TVA;
• clientul este din UE sau din afara UE;
• clientul este plătitor sau neplătitor de TVA.

1. Companii din România neplătitoare de TVA

1.1 Client din UE

1.1.1 Client din UE neplătitor de TVA

Pentru serviciile prestate de companii române scutite de la plata TVA  către companii din UE neplătitoare de TVA, companiile din România nu trebuie să se înregistreze din punct de vedere TVA prin declaraţia 091, regula de înregistrare fiind depăşirea plafonului de 220.000 de lei.

1.1.2 Client din UE plătitor de TVA

Pentru serviciile prestate de companii scutite de la plata TVA către companii din UE plătitoare de TVA care au un cod valid de TVA, companiile din România trebuie să se înregistreze din punct de vedere TVA pentru tranzacţiile intracomunitare prin declaraţia 091. De asemenea, trebuie să se înregistreze în Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) şi să completeze declaraţia 390 VIES în lunile în care sunt tranzacţii cu companii din UE.
Factura se va face către furnizorul din UE fără TVA.

Înregistrarea va rămâne valabilă pentru perioada până la sfârşitul anului calendaristic şi cel puţin pentru anul calendaristic următor. Compania din România va utiliza codul de TVA doar pentru tranzacţiile cu companii din UE, nu şi pentru tranzacţiile interne sau companii din afara UE.

Legislaţie: art. 317 alin. 1 lit. b, art. 317 alin. 10, art. 325 alin. 1 din Codul fiscal; art. 278 alin. 2, art. 278 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

1.2 Client din afara UE

Pentru serviciile efectuate de companii scutite de la plata TVA  către companii din afara UE nu există obligaţia înregistrării din punct de vedere al TVA. O companie devine plătitoare de TVA dacă cifra de afaceri cumulată depăşeşte plafonul de 220.000 de lei de-a lungul unui an.

De asemenea, pentru tranzacţiile cu furnizori din afara UE, compania nu trebuie să se înregistreze în Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) şi nici să întocmească declaraţia 390 VIES.

Legislaţie: art. 310 alin. 1, art. 317 din Normele metodologice ale Codului fiscal.

2. Companii din România plătitoare de TVA

2.1 Client din UE

2.1.1 Client din UE neplătitor de TVA

Pentru serviciile prestate către companii din UE neplătitoare de TVA sau către persoane fizice, factura se va întocmi cu TVA-ul României. Nu trebuie să se declare tranzacţiile în declaraţia 390 VIES.  Tranzacţia se va înregistra în decontul de TVA cod 300 la rândul 3.

Legislaţie: art. 278 alin. 2, art. 278 alin. 3 din Codul Fiscal.

2.1.2 Client din UE plătitor de TVA

O companie plătitoare de TVA din România, care livrează servicii către o companie din UE care este plătitoare de TVA, va emite o factură fără TVA, indiferent dacă serviciul este efectuat în România sau în altă ţară. Compania din România trebuie să verifice valabilitatea codului de TVA al furnizorului la adresa următoare: http://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/vatResponse.html?locale=ro.

Tranzacţia se va înregistra în decontul de TVA cod 300 la rândul 3.

Compania din România trebuie să fie înregistrată în Registrul Operatorilor Intracomunitari (ROI) şi să declare tranzacţia în declaraţia 390 VIES în luna efectuării acesteia.

2.2 Client din afara UE

O companie plătitoare de TVA din România, care livrează servicii către o companie din afara Comunităţii care este plătitoare de TVA, va emite o factură fără TVA. Furnizorul trebuie să transmită codul de TVA.

Tranzacţia se va înregistra în decontul de TVA cod 300 la rândul 3.

Pentru serviciile de publicitate, consultanţă etc. (vezi art. 278 alin. 5 lit e din Codul fiscal) prestate către companii din UE neplătitoare de TVA sau către persoane fizice, factura se va întocmi fără TVA. Tranzacţia se va înregistra în decontul de TVA cod 300 la rândul 3.

Nu trebuie să se declare tranzacţiile în declaraţia 390 VIES.

Legislaţie: art. 278 alin. 2, alin. 3, art. 278 alin. 5 lit. e din Codul fiscal.

3. Persoanele fizice autorizate

3.1 Client din UE

3.1.1 Client din UE neplătitor de TVA

Pentru serviciile prestate de PFA-uri neplătitoare de TVA către companii din UE neplătitoare de TVA, PFA-urile nu trebuie să se înregistreze din punct de vedere TVA prin declaratia 091, regula de înregistrare fiind depăşirea plafonului de 220.000 de lei.

3.1.2 Client din UE plătitor de TVA

Pentru serviciile prestate de PFA-uri neplătitoare de TVA către companii din UE plătitoare de TVA care au un cod valid de TVA, PFA-urile trebuie să se înregistreze din punct de vedere TVA pentru tranzacţiile intracomunitare prin declaraţia 091. De asemenea, trebuie să se înregistreze în Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) şi să completeze declaraţia 390 VIES în lunile în care sunt tranzacţii cu companii din UE.

Factura se va face către furnizorul din UE fără TVA.

Înregistrarea va rămâne valabilă pentru perioada până la sfârşitul anului calendaristic şi cel puţin pentru anul calendaristic următor. PFA va utiliza codul de TVA doar pentru tranzacţiile cu companii din UE, nu şi pentru tranzacţiile interne sau companii din afara UE.

Legislaţie: art.  317 alin. 1 lit. b, art. 317 alin. 10, art. 325 alin. 1 din Codul fiscal; art. 278 alin. 2, art. 278 din Normele metodologice pentru aplicarea Codului Fiscal.

3.2 Client din afara UE

Pentru serviciile efectuate de PFA-uri neplătitoare de TVA către companii din afara UE nu există obligaţia înregistrării din punct de vedere al TVA. PFA devine plătitoare de TVA dacă cifra de afaceri cumulată depăşeşte plafonul de 220.000 de lei de-a lungul unui an.

De asemenea, pentru tranzacţiile cu furnizori din afara UE, nu trebuie să se înregistreze în Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) şi nici să întocmească declaraţia 390 VIES.

Legislaţie: art. 310 alin. 1, art. 317 din Normele metodologice ale Codului fiscal.

4. Înregistrarea în Registrul Operatorilor Intracomunitari

Companiile care desfăşoară activităţi intracomunitare (livrări/achiziţii/servicii intracomunitare) trebuie să se înregistreze în Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) înainte de efectuarea respectivelor operaţiuni.

În ROI se înregistrează doar persoanele înregistrate din punct de vedere al TVA.

Compania trebuie să depună formularul (095) "Cerere de înregistrare în/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" şi certificatul de cazier judiciar pentru administratori şi pentru asociaţi, cu excepţia societăţilor pe acţiuni.

Cod valabil TVA pentru servicii intracomunitare. Evidenţa VIES.

Persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari nu pot avea un cod valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare (nu apar în VIES), chiar dacă acestea sunt înregistrate deja în scopuri de TVA.

Legislaţie: art. 329 din Codul Fiscal.

5. Prestarea serviciilor în afara României

Dacă o companie din România desfăşoară o activitate printr-un loc fix (birou, clădire) pe o perioadă mai lungă de şase luni de-a lungul unei perioade de mai mulţi ani (şase luni este durata generală, trebuie analizată şi convenţia de dublă impunere), atunci aceasta trebuie să-şi declare sediul permanent în ţara respectivă şi să plătească impozitul pe profit aferent acelui sediu. Dacă se constată depăşirea termenului de şase luni, atunci sediul permanent datorează impozitul pe profit de la începutul activităţii.

O persoană juridică română care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent într-un alt stat calculează profitul impozabil la nivelul întregii societăţi.

Documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în România (credit fiscal) este cel care atestă plata, confirmat de autoritatea fiscală străină.

Activitatea desfăşurată în străinătate de sediile permanente, care aparțin persoanelor juridice cu sediul în România, se include în situațiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României.

Legislaţie: art. 8, art. 39 din Codul Fiscal; art. 3 alin. 5, secţiunea 1.1 pct. 5 alin. 2 din Ordinul MFP nr. 1802.

6. Ce verifică Fiscul în timpul controlului

Verificarea codului VIES al clientului

Organele fiscale verifică dacă clientul din UE are un cod valid de TVA, pentru a se asigura că a fost un serviciu intracomunitar. Verificarea se face la următorul link: http://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/vatResponse.html?locale=ro.

Organele fiscale pot solicita organelor fiscale din ţările respective să confirme prestarea serviciilor către companiile străine.

Dacă codul de TVA nu este valabil, trebuie luată legătura cu clientul pentru a rezolva problema cu administraţia financiară căreia îi este arondată.

Dacă nu se primeşte un cod valid de TVA din statul membru UE, atunci compania din România trebuie să aplice TVA conform legilor din România (20% începând cu 1 ianuarie).

Orice utilizator al site-ului CFO Network va primi gratis răspunsuri la cinci întrebări financiare/lună. Puteți beneficia de expertiză profesională în diverse arii financiare: contabilitate, fiscalitate, audit, management financiar.