Nitrații din alimentația noastră. Ce sunt, unde apar și cât de mult rău ne pot face?

Cadrul legislativ care stabileste ce înseamnă apă potabilă este format din următoarele acte normative:

1. Legea nr. 458/r1 din 2012 privind calitatea apei potabile
2. Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;
3. Hotărâre nr. 974/2004 din 15/06/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile
4. Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă

Ce sunt nitrații (și, implicit nitriții)? Definiție complicată:

Nitratul şi nitritul sunt doi ioni naturali omniprezenţi în mediul ambiant, fiind produşi în urma oxidării azotului de către microorganismele din plante, sol şi apă.

Nitratul este forma oxidată cea mai stabilă a azotului, aceasta putând fi totuşi redusă în nitrit prin acţiune microbiană. În organismele vii, nitraţii şi nitriţii pot duce la apariţia de compuşi cu efect toxicologic major.

Unde întâlnim, de regulă, nitrați?

Nitraţii din sol provin din fixarea azotului atmosferic de către numeroase specii vegetale (leguminoase) fiind prezenţi chiar şi în absenţa fertilizării azotate, aceasta din urmă constituind însă o sursă majoră.

Nitraţii din apele subterane provin din spălarea de către apa de ploaie a nitraţilor existenţi în mod natural în solul de suprafaţă (ajungând astfel în freatic), sau pot avea ca sursă îngrăşământul folosit pentru fertilizare. Concentraţia naturală a nitraţilor în apele subterane este în mod normal mai mică de 10mg/l.

Nitraţii din apele de suprafaţă au două surse principale:
- apele subterane folosite în activităţile agricole;
- deversarea apelor uzate urbane, care pot conţine de asemenea substanţe azotoase.

În apa de fântână, concentraţiile crescute de nitraţi pot proveni din mai multe surse:
- compoziţia naturală a solului;
- folosirea pe scară largă a fertilizantelor azotoase;
- nerespectarea condiţiilor igienico-sanitare şi de amplasare a fântânilor.

Care sunt valorile normale pentru nitrați? (vezi sursa - .pdf)

Cum se poate evalua sanitar calitatea unei fântâni publice? (vezi sursa - .pdf)

Ce cantitate de nitrați conțin apele minerale pe care le cumpărăm de la magazin? (vezi sursa - .pdf)

In Romania, exista o lista a apelor minerale recunoscute de autoritati. Lista se publica / republica anual, iar editia 2016 poate fi consultata aici. Patronatul Apelor Minerale (APEMIN) a realizat si un ghid al apelor minerale din Romania, care contine o trecere in revista a principalelor marci de apa minerala, a compozitiei lor, precum si a sursei de unde apa este extrasa. Ghidul ni se pare extrem de interesant de citit si va recomandam sa il parcurgeti. Poate fi regasit la aceasta pagina.

Ce cantitate de nitrați conține apa de la robinet?

Apa Nova București publica regulat buletine privind calitatea apei din mai multe surse din Capitală. Buletinele pot fi consultate la această pagină.

Compania de apa Someș SA publică, la rândul ei, un buletin de analiză privind calitatea apei în Cluj Napoca și Zalău. Buletinele pot fi consultate la această pagină.

Și la Iași, APAVITAL publică regulat un buletin de analiză a apei. La fel se întamplă și la Timișoara, cu Aquatim.

Prin analiza comparată a datelor de mai sus, puteți stabili care apa considerați că merită băută și care nu.

Ce efecte produc nitrații?

Efectul principal al poluării cu nitraţi al apelor de suprafaţă îl reprezintă eutrofizarea.

Eutrofizarea apelor de suprafaţă (dulci sau marine) este caracterizată prin creşterea accelerată a algelor şi a altor plante acvatice ca urmare a conţinutului crescut de compuşi ai azotului şi fosforului în apă. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deteriorează diminuând în acest mod calitatea apelor. Printre efectele negative induse de concentraţiile mari de nutrienţi în apă se pot aminti:
- Explozia dezvoltării algelor, care poate avea efecte toxice, afectând sănătatea oamenilor şi animalelor;
- Creşterea excesivă a plantelor acvatice care poate conduce la diminuarea cantităţii de oxigen în apă având ca efect moartea peştilor;
- Creşterea excesivă a buruienilor care poate conduce la împiedicarea drenajului şi influenţa adăparea animalelor;
- Diminuarea limpezimii apei;
- Pierderea biodiversităţii;
- Diminuarea valorii economice şi de utilizare a apelor (exemplu pentru pescuit şi turism);
- Creşterea costurilor în instalaţiile de tratare a apelor provocate de necesitatea îndepărtării algelor, mirosurilor şi toxinelor.

Efectul principal al poluării cu nitraţi al apelor subterane este reprezentat de diminuarea potabilităţii apei.

În România procentul populaţiei care utilizează ca sursă de apă potabilă apa provenită din acviferul freatic liber (apa din fântâni) este semnificativ.

Consumul de apă poluată cu nitraţi determină cel mai frecvent apariţia intoxicaţiei acute la sugar (methemoglobinemia sau boala albastră a noului născut), simptomul principal fiind cianoza; În cazul persoanelor adulte, consumul de apă contaminată cu nitraţi poate determina intoxicaţia cronică, asimptomatică de cele mai multe ori, dar cu posibile efecte carcinogene, mutagene şi teratogene. Femeile gravide expuse intoxicaţiei cu nitraţi pot prezenta avort spontan în orice moment al evoluţiei sarcinii, sau pot da naştere copiilor cu malformaţii, datorită efectului mutagen/teratogen.

Câteva lucruri interesante pe care le-am aflat despre nitrați (vezi sursa - .pdf)

1. Există o perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren. Perioadele de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor sunt definite prin intervalul de timp în care temperatura medie a aerului scade sub valoarea de 5oC. Acest interval corespunde perioadei în care cerinţele culturii agricole faţă de nutrienţi sunt reduse sau când riscul de percolare/scurgere la suprafaţă este mare.

2. Dacă fierbi apa nu scapi de nitrați. Prin fierberea apei, problemele medicale induse de nitraţi nu sunt eliminate, ci din contră – potenţate, datorită concentrării acestora prin evaporarea apei.