avocatnet.ro 
Dacă un client vrea încetarea serviciului înainte de expirarea duratei minime contractuale, operatorul de telefonie mobilă n-are voie, în principiu, să-i ceară o taxă de reziliere, aşa cum reiese din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.
Totuşi, aşa cum ne-a explicat un specialist al societăţii civile de avocaţi Ionescu şi Sava, operatorul este îndreptăţit să ceară o taxă de reziliere atunci când este prejudiciat în mod real. De exemplu, atunci când clientul cumpără un telefon la preţ redus sau atunci când se bucură de un bonus legat de perioada contractuală.
"Considerăm că s-ar justifica o despăgubire în sarcina clientului de telefonie mobilă în situaţia în care operatorul de telefonie mobilă ar urma să sufere un prejudiciu ca urmare a unei rezilieri contractuale intempestive din partea clientului, respectiv în situaţia în care acesta a obţinut beneficii de la operatorul economic tocmai în considerarea unei anumite perioade a relaţiei contractuale (reduceri la achiziţionarea aparatelor telefonice, reduceri ale tarifelor lunare, bonusuri legate de perioada contractului etc.)", a afirmat, pentru AvocatNet.ro, avocata Corina Gimurtu. În acest fel, legea apără şi dreptul firmelor de a cere despăgubiri (atunci când există o justificare).
Potrivit avocatei, persoanele care nu vor să plătească taxa de reziliere, atunci când aceasta este cerută în lipsa unui prejudiciu real, trebuie să informeze în scris, în prealabil, operatorul de telefonie mobilă, iar la împlinirea termenului de preaviz să transmită o notificare de reziliere unilaterală.
Notă: Informaţii pe larg despre taxa de reziliere a contractelor de telefonie mobilă pot fi găsite aici.
Operatorii de telefonie mobilă au fost sancţionaţi în ultimii ani, printre altele, pentru că includ în contractele clienţilor clauze de prelungire automată a abonamentelor, fără respectarea obligaţiei de notificare prealabilă, practica fiind considerată ilegală.
"Această practică nu poate fi considerată nicidecum legală câtă vreme prelungirea abonamentului pentru un anumit serviciu, la momentul expirării duratei contractuale prestabilite, a intervenit fără acordul expres al clientului. Iniţierea sau continuarea unei astfel de relaţii contractuale implică cel puţin două părţi, respectiv două manifestări de voinţă, neputând fi dispusă unilateral de operatorul de telefonie mobilă", ne-a spus Corina Gimurtu, avocată la Ionescu şi Sava.
Concret, aşa cum stabileşte Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, clientul are dreptul de a fi notificat "cu 30 de zile înainte de data la care contractul se prelungeşte în mod automat pentru o perioadă de timp determinată sau nedeterminată, în vederea formulării în scris de către consumator a unei opţiuni de prelungire a valabilităţii acestuia".
Notă: Aici puteţi citi mai multe despre subiect.
Majorarea tarifelor de telefonie în funcţie de indicele preţurilor de consum nu reprezintă o modificare a condiţiilor contractuale, însă doar dacă această ajustare este inclusă în contractul dintre părţi. Aşa a stabilit, în noiembrie 2015, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), ceea ce înseamnă că abonaţii nu pot să denunţe contractul într-o asemenea situaţie.
"O ajustare tarifară prevăzută astfel în contract, care se întemeiază pe o metodă de indexare clară, precisă, accesibilă publicului şi bazată pe decizii şi mecanisme care aparţin sferei publice, nu plasează utilizatorii finali într-o situaţie contractuală diferită de cea care reiese din contract, astfel cum este precizat în condiţiile generale care cuprind clauza în discuţie", au precizat reprezentanţii Curţii într-un comuncat de presă.
Deşi hotărârea CJUE n-a vizat în mod direct România, aceasta este obligatorie pentru toate instanţele statelor membre UE, deci şi pentru ţara noastră. Atât legislaţia europeană, cât şi cea naţională prevăd că abonaţii au dreptul să denunţe contractul, fără a fi penalizaţi, atunci când sunt informaţi de modificarea condiţiilor contractuale.
Notă: Subiectul poate fi găsit aici.
Începând din martie 2015, persoanelor cu dizabilităţi de vedere, auditive şi/sau de vorbire trebuie să li se asigure servicii de telefonie adaptate nevoilor lor, potrivit unei decizii a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Concret, operatorii trebuie să ofere acestor persoane pachete individualizate la nişte tarife plafonate. Astfel, cei cu dizabilităţi auditive şi/sau de vorbire trebuie să primească un număr nelimitat de SMS-uri în reţea, 150 de SMS-uri naţionale şi trafic de internet mobil de minimum 300 MB. (Se poate opta doar pentru SMS-uri, pentru cel mult 4 euro/lună, sau se poate cere şi internet mobil, pentru maximum 2 euro/lună, cu un cost total al pachetului de 6 euro/lună.)
În cazul persoanelor cu dizabilităţi vizuale, pachetul trebuie să conţină fie 350 de minute naţionale (cu cel mult 3 euro/lună), fie 300 de minute naţionale (cu cel mult 2 euro/lună) şi, la cerere, trafic de internet mobil de cel puţin 300 MB (cu cel mult 2 euro/lună).
Notă: Detalii suplimentare sunt în acest articol.
Persoanele cu dizabilităţi de auz şi/sau vorbire pot să folosească, începând din octombrie 2015, numărul unic 113 pentru a cere ajutor în situaţiile de urgenţă, aşa cum a anunţat la acel moment Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Un SMS asociat unui apel de urgenţă este considerat, potrivit Legii nr. 132/2015, "orice mesaj scurt, transmis ulterior unui apel de urgenţă, privind aceeaşi situaţie de urgenţă, către Serviciul de urgenţă 112, de o persoană cu dizabilităţi de auz şi/sau vorbire înregistrată la administratorul SNUAU (Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă - n. red.), care necesită acţiunea agenţiilor specializate de intervenţie".
Numărul pentru mesaje de urgenţă poate fi folosit, de către persoanele cu dizabilităţi, numai în urma înregistrării prelabile a propriului număr de telefon în baza de date a Sistemului pentru apeluri de urgenţă.
Notă: Citiţi aici mai multe despre acest subiect.
Guvernul a introdus, în primăvara anului trecut, posibilitatea achitării electronice a taxei de pod pentru trecerea peste Dunăre în zona Feteşti-Cernavodă a Autostrăzii Bucureşti-Constanţa.
Mai precis, şoferii au la dispoziţie două variante în acest sens. Prima este plata taxei de pod prin SMS, la numărul 7577 (Orange, Telekom, Vodafone, DigiMobil), iar a doua este achitarea în benzinăriile OMV, Petrom, Rompetrol şi Mol.
În altă ordine de idei, începând din august 2015, rovinieta (taxa care permite şoferilor să circule, pentru o perioada determinată, pe reţeaua de drumuri naţionale a României) poate fi achitată prin SMS, la numărul 7500, din toate reţelele de telefonie mobilă de pe piaţa autohtonă: Orange, Vodafone, Telekom şi DigiMobil.
Notă: Informaţii detaliate despre cum trebuie procedat pentru achitarea prin SMS a taxei de pod şi a rovinietei sunt aici şi aici.
Clienţii reţelelor de telefonie care vor să folosească servicii suprataxate trebuie informaţi în prealabil despre tarifele aplicabile apelurilor sau mesajelor, potrivit unei alte decizii ANCOM.
"Începând cu data de 27 august 2015 intră în vigoare noi obligaţii impuse de ANCOM în ceea ce priveşte informarea utilizatorilor finali asupra tarifelor pentru apeluri sau mesaje SMS/MMS către numere prin care le sunt oferite servicii de conţinut cu valoare adăugată, cum ar fi jocuri, concursuri, suport tehnic, horoscop sau aplicaţii pentru telefonul mobil", au anunţat reprezentanţii autorităţii cu puţin timp înainte de intrarea în vigoare a Deciziei nr. 1131/2014.
Clienţii trebuie să primească informaţii exacte despre tarifele serviciilor cu valoare adăugată înainte de furnizare, la momentul iniţierii şi pe durata folosirii, evitându-se astfel taxarea nedorită, abuzurile sau fraudele.
Notă: Informaţii mai multe pot fi găsite aici.
Începând cu data de 30 aprilie, tarifele în roaming au fost reduse, însă acestea urmează să dispară complet, cel puţin pe teritoriul Uniunii Europene, din vara anului 2017.
Asta înseamnă că clienţii operatorilor de telefonie mobilă vor fi taxaţi (pentru apeluri, SMS-uri şi internet mobil) în ţările Uniunii la fel ca în România. Totuşi, în anumite situaţii va exista posibilitatea justificată de a aplica unele taxe suplimentare minime, conform unui comunicat din 2015 al Parlamentului European.
"Dacă operatorii pot să dovedească faptul că nu pot recupera costurile şi că acest lucru afectează preţurile interne, autorităţile naţionale de reglementare îi pot autoriza să impună taxe suplimentare minime în circumstanţe excepţionale, pentru a acoperi aceste costuri. Deputaţii (europarlamentarii - n. red.) au obţinut garanţii că aceste autorităţi naţionale vor avea instrumente pentru a amenda sau a respinge aceste taxe suplimentare", scria în anunţul instituţiei.
Notă: Aflaţi mai multe de aici.
O persoană care se află în apropierea graniţei şi care are activat serviciul de roaming riscă să se conecteze fără să vrea la reţelele de telefonie mobilă din ţările vecine. Din acest motiv, ANCOM a monitorizat zonele de frontieră ale României şi a întocmit o listă a localităţilor cu risc de intrare în roaming involuntar.
În total, lista include 512 localităţi cu risc de roaming involuntar din judeţele Arad, Bihor, Botoşani, Caraş Severin, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Mehedinţi, Maramureş, Olt, Satu Mare, Suceava, Tulcea, Timiş, Teleorman şi Vaslui.
În 452 dintre aceste localităţi, telefoanele se pot conecta temporar la reţelele mobile străine, printre ele numărându-se Oradea (judeţul Bihor), Vama Veche, 2 Mai, Mangalia, Saturn, Venus, Neptun (judeţul Constanţa), Satu Mare (judeţul Satu Mare) şi Tulcea (judeţul Tulcea). În celelalte 60 de localităţi, telefoanele se pot conecta permanent, iar printre acestea se numără Călăraşi (judeţul Călăraşi), Tudor Vladimirescu (judeţul Constanţa) şi Vedea (judeţul Giurgiu).
Notă: Informaţii complete despre localităţile cu risc de roaming involuntar sunt disponibile în acest articol.
Datele de trafic ale abonaţilor şi utilizatorilor de servicii de telefonie şi internet, care sunt prelucrate şi stocate de operatori pentru emiterea facturilor şi pentru asigurarea serviciilor, pot fi păstrate timp de maximum trei ani de la efectuarea comunicării. Aşa s-a stabilit anul trecut prin Legea nr. 235/2015.
Totodată, actul normativ prevede şi că accesul autorităţilor la datele deţinute de operatorii de telefonie şi internet se poate face doar în baza unei autorizări judecătoreşti.
"La solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului (echipamentele operatorilor de telefonie şi internet - n. red.) şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal", dispune Legea nr. 235/2015.
Notă: Citiţi mai multe în acest articol.
Comunicările comerciale telefonice necesită acordul prealabil al persoanei vizate, în acest sens firmele fiind nevoite să obţină un consimţământ expres, care să poată fi probat la nevoie.
"Condiţia fundamentală pentru transmiterea de comunicări comerciale este obţinerea consimţământului prealabil expres al persoanei vizate. În virtutea acestei obligaţii, comerciantul comunicator va trebui să utilizeze metode eficiente prin care să fixeze în mod durabil (şi să poată proba ulterior) consimţământul persoanei vizate", ne-a clarificat, în vara anului trecut, Horia Ispas, managing associate la Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
Totodată, acordul obţinut trebuie să fie exprimat de persoana vizată în cunoştinţă de cauză cu privire la identitatea operatorului, scopul prelucrării şi drepturile pe care le are. Plus că acordul trebuie să fie clar.
În altă ordine de idei, firmelor nu li se interzice să creeze baze de date cu informaţii de contact ale potenţialilor clienţi, însă acestea trebuie să obţină mai întâi acordul persoanelor în cauză.
Notă: Mai multe despre comunicările comerciale telefonice pot fi citite aici.
zsoli71
Comentarii articol (10)