Lucian Bute şi unii sportivi români din lotul olimpic au picat testul antidoping. Ce substanţe sunt interzise în 2016?

În urmă cu o săptămână, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR) anunţa, prin intermediul unui comunicat de presă, calificarea altor sportivi români la Jocurile Olimpice de vară din 2016, competiţie ce va avea loc în perioada 5-21 august în oraşul brazilian Rio de Janeiro. 

Astfel, printre cei care îşi asiguraseră recent prezenţa la cea de-a XXXI-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară se numărau şi Leonid Carp şi Ştefan Strat, care ar fi reprezentat România în probele de canoe simplu şi canoe dublu pe distanţa de 1000 m. Totuşi, aceştia nu vor fi prezenţi la Rio de Janeiro, după ce au picat testul anti-doping, fiind depistaţi pozitiv cu Meldonium. 

De altfel, în aceeaşi situaţie se află întregul lot naţional de kaiac-canoe, în total nouă sportivi români calificaţi pentru competiţia supremă ce va debuta în august: "Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a primit o informare oficială din partea Agenţiei Naţionale Anti-Doping că sportivii Leonid Carp, Ştefan Strat, Petruş Gavrilă, Traian Neagu, Cătălin Turceag, Daniel Burciu, Lazăr Dumitrescu, Constantin Mironescu şi Elena Meroniac, toţi componenţi ai lotului de kaiac-canoe şi calificaţi la Jocurile Olimpice de la Rio, au fost depistaţi pozitiv cu Meldonium", este precizat într-un comunicat al COSR, document în care, pe lista celor depistaţi pozitiv, apare şi atleta Daniela Stanciu, calificată la proba de săritură în înălţime.

De altfel, instituţia citată a anunţat, prin vocea secretarului general, Ioan Dobrescu, că vor urma investigaţii amănunţite, pentru a se descoperi cine este vinovat de această situaţie fără precedent în sportul românesc: "Vom solicita investigaţii amănunţite acolo (Federaţia Română de Kaiac-Canoe, n. red.), mai ales la nivel de lot olimpic, pentru a vedea ce se întâmplă cu adevărat, pentru că nu este posibil ca toţi sportivii care sunt calificaţi să pice testul anti-doping. Dacă şi această probă B va ieşi pozitivă vom cere investigaţie la cluburi şi federaţie pentru a descoperi cine din anturajul sportivilor le-a procurat substanţele”, a spus Dobrescu. 

Notă: Potrivit normelor în vigoare, sportivii depistaţi pozitiv pot cere o contraexpertiză, denumită analiza probei B. În cazul în care aceasta din urmă confirmă rezultatul primei probe, sportivii vor pierde dreptul de a participa la Jocurile Olimpice şi vor fi sancţionaţi corespunzător de către Comisia de Audiere din cadrul Agenţiei Naţionale Anti-Doping (ANAD). Dacă însă analiza probei B va infirma rezultatei probei A, sportivii vor fi absoviţi de orice vină şi vor putea fi prezenţi la Rio de Janeiro. 

În plus, pe lângă cei deja menţionaţi, şi alţi sportivi români au fost depistaţi pozitiv cu Meldonium de la începutul acestui an: atleţii Mihai Donisan, Claudia Ştef şi Mirela Lavric, dar şi biatlonista Eva Tofalvi. Mai mult, un alt caz de dopaj a fost confirmat recent de ANAD, respectiv cel al canoistului Liviu Dumitrescu, dar în cazul acestuia este vorba de un hormon de creştere aflat pe lista interzisă şi la care sportivul ar fi apelat.

Pe lângă sportivii români calificaţi iniţial la Jocurile Olimpice, dar care vor rata prezenţa ca urmare a depistării pozitive, un alt nume important din sportul românesc a picat recent testul anti-doping. Mai precis, este vorba despre boxeorul Lucian Bute, fost campion mondial în perioada 2007-2012. În cazul acestuia, substanţa descoperită la investigaţii a fost Ostarina, un steroid anabolizant din familia SARM (androgen receptor modulator) interzis din 2008 şi care are ca efect creşterea masei musculare.

Totuşi, Bute a anunţat că aşteaptă cu încredere analiza probei B (contraexpertiza), precizând că nu a folosit niciodata substanţe interzise: "Personal, eu sunt surprins și dezamăgit de această știre. Am o lungă carieră în spate și am fost testat anti-doping de zeci de ori fără să am vreodată un test pozitiv. Nu am folosit niciodată substanțe interzise și sunt convins că se va face lumină în acest dosar'', a scris fostul campion IBF pe pagina personală de Facebook, citat de Agerpres. 

Care sunt substanţele interzise în 2016

Lista interzisă în 2016, cuprinzând substanţele şi metodele la care sportivii nu au voie să apeleze, în timpul competiţiei sau în afara acesteia, este prevăzută într-un act normativ publicat în octombrie 2015 în Monitorul Oficial. Concret, este vorba despre Ordinul preşedintelui ANAD nr. 244/2015 pentru aprobarea Listei interzise pentru anul 2016, document care stabileşte că sunt interzise următoarele substanţe:

1. Substanţe neaprobate, repectiv acele substanţe care nu au aprobarea vreunei autorităţi guvernamentale pentru uzul terapeutic uman (cazul substanţelor aflate în curs de dezvoltare clinică sau a celor retrase).

2. Agenţi anabolici, unde sunt incluşi:

• steroizii anabolici androgeni (SAA), care pot fi, la rândul lor, de două feluri:
  • exogeni, care se referă la substanţe care nu sunt produse în mod normal de organismul uman şi
  • endogeni, cu referire la substanţele care, de regulă, sunt produse de organism în mod natural.
• alţi agenţi anabolici, precum: clenbuterol, andarină sau ostarină, aceasta din urmă fiind şi substanţa cu care a fost depistat pozitiv Lucian Bute.

3. Hormoni peptidici, factori de creştere, substanţe înrudite şi mimetice. Astfel, sunt interzise, printre multe altele, următoarele substanţe:

• agonişti ai receptorilor eritropoietinei;
• stabilizatori ai factorilor care induc hipoxia;
• hormoni de creştere şi factorii lor de de eliberare.

4. Beta-2 agonişti - toţi izomerii optici, cu câteva excepţii, pe care le puteţi consulta în fişierul ataşat articolului.

5. Hormoni şi modulatori metabolici, precum: 

• inhibitori de aromatază;
• modulatori ai receptorilor selectivi de estrogeni;
• modulatori metabolici, acolo unde intră şi Meldoniumul - substanţa cu care a fist depistat întregul lot de kaiac-canoe, spre exemplu.

6. Diuretice şi agenţi mascatori.

Metodele interzise în sport

Pe lângă substanţele interzise a fi folosite de către sportivi, există şi o serie de metode la care aceştia nu au voie să apeleze. Mai precis, potrivit actului normativ citat anterior, sunt interzise următoarele:

1. Manipularea sângelui şi a componentelor sale, prin:

• administrarea sau reintroducerea oricărei cantităţi de sânge autolog, alogenic ori heterolog sau de produse din hematologice din celule roşii;
• creşterea artificială a absrobţiei, transportului sau eliberării de oxigen.
• orice formă de manipulare intravasculară a sângelui sau componentelor acestuia.

2. Manipularea chimică şi fizică, mai exact:

• falsificarea sau încercarea de falsificare a probelor recoltate în timpul controlului doping;
• infuziile şi/sau injecţiile intravenoase cu mai mult de 50 ml într-o perioadă de şase ore.

3. Dopajul genetic, fiind interzise următoarele metode de a spori perfomanţa sportivă:

• transferul de polimeri ai acizilor nucleici;
• utilizarea de celule normale sau celule modificate genetic. 

Mai mult, pe lângă substanţele şi metodele deja prezentate, există şi altele care sunt interzise sportivilor în timpul competiţiilor la care participă. Concret, aceştia nu au voie să apeleze la anumite stimulente, să consume narcotice (metadonă, morfină, heroină etc), canabinoide (canabis, haşiş sau marijuana) şi glucocorticosteroizi.

Notă: În anumite sporturi, precum tir cu arcul, automobilism sau în sporturile de aer, consumul de alcool este şi el strict interzis. Detectarea acestuia se realizează prin analizarea respiraţiei sau a sângelui. 

În fişierul ataşat găsiţi lista completă a substanţelor şi metodelor interzise în anul 2016, în conformitate cu standardele internaţionale ale Agenţiei Mondiale Anti-Doping.