avocatnet.ro 
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost publicat recent de MFP în dezbatere publică, iar AvocatNet.ro a scris aici şi aici despre cele mai importante prevederi propuse prin intermediului documentului amintit.
Pe lângă aspectele deja prezentate, proiectul de act normativ reglementează şi procedura de colectare a creanţelor fiscale, în condiţiile în care, aşa cum este explicat în referatul de aprobare anexat documentului, în practica din prezent a organelor fiscale sunt frecvente situaţiile în care acestea emit sau comunică cu întârziere contribuabililor deciziile de impunere, chiar şi după expirarea termenul de plată scadent.
Evident, într-o astfel de situaţie, în care contribuabilul nu este înştiinţat în timp util despre cuantumul obligaţiei fiscale de plată, acesta nu poate respecta termenele de plată scadente prevăzute în Codul fiscal sau alte acte normative. Mai mult, odată împlinită scadenţa sau termenul de plată, autorităţile încep să calculeze obligaţii fiscale accesorii, respectiv dobânzi şi penalităţi de întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
De altfel, valoarea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere a fost modificată la începutul anului, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură fiscală. Concret, valoarea dobânzii este în 2016 de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, iar a penalităţii de întârziere de 0,01% pe zi de întârziere - detalii suplimentare sunt aici.
Care este propunerea autorităţilor?
În aceste condiţii, reprezentanţii Finanţelor s-au gândit că este necesară stabilirea expresă a unui nou termen scadent pentru situaţiile în care organul fiscal comunică deciziile de impunere după expirarea termenelor de plată, pentru a fi evitate astfel inechităţile din prezent, apărute ca urmare a calculării unor obligații fiscale accesorii.
„Obligațiile fiscale stabilite de organul fiscal prin decizii de impunere comunicate după expirarea termenelor de plată prevăzute de Codul fiscal sau alte legi speciale care reglementează creanţe fiscale, sunt scadente în termen de cinci zile de la data comunicării deciziei de impunere, cu condiţia depunerii de către contribuabil/plătitor a declaraţiilor fiscale în termenul prevăzut de lege”, scrie în proiectul de lege lansat de MFP, care are nevoie de aprobarea Guvernului şi a Parlamentului pentru a se aplica.
Aşadar, dacă prevederile propuse vor intra în vigoare, contribuabilii nu vor mai putea fi sancţionaţi pentru neplata obligației fiscale decât în cazul în care, după comunicarea deciziei de impunere, adică a sumei de plată, aceştia nu vor achita datoriile în termenul de cinci zile propus în proiectul de act normativ.
Totuşi, pentru a beneficia de această prevedere, contribuabilii vor fi obligaţi să depună, în termenele prevăzute de lege, declaraţia fiscală în baza căreia organul fiscal competent emite decizia de impunere.
"Apreciem că o corectă abordare este aceea de a nu se calcula obligații accesorii, de vreme ce contribuabilului nu i s-a comunicat decizia de impunere, el neavând cunoștință despre cuantumul obligației fiscale de plată", scrie în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de lege amintit.
Când poate considera Fiscul că ai datorii restante înainte de scadenţă?
Într-un articol anterior explicam cum se poate ajunge în situaţia în care un contribuabil să înregistreze creanţe restante înainte ca acestea să ajungă la termenul de plată.
Concret, aşa cum Emanuel Băncilă a explicat aici, situaţia în care anumite datorii fiscale devin restante înainte de a fi scadente este întâlnită în cazul inspecţiilor fiscale, atunci când organele fiscale competente pot stabili asemenea obligaţii: "Organele fiscale interpretează legea în sensul în care sumele stabilite cu titlu de obligații fiscale suplimentare în urma unei inspecții fiscale sunt considerate ca fiind restante încă de la data la care contribuabilul avea obligaţia de plată a obligaţiilor fiscale respective, deşi la momentul scadenţei lor, potrivit legii, acestea nu erau cunoscute contribuabilului, deoarece, prin ipoteză, ele nu fuseseră încă stabilite în sarcina sa de către organele fiscale", a precizat liderul departamentului de dispute și litigii fiscale din cadrul Radu și Asociații, casa de avocatură asociată EY în România.
Pe lângă această situaţie, obligaţii restante pot apărea si în cazul depunerii unei declaraţii rectificative, prin intermediul căreia se modifică întinderea obligațiilor fiscale datorate din trecut (contribuabilul modifică declaraţia depusă anterior, majorând cuantumul obligaţiilor fiscale declarate iniţial, cu consecinţa naşterii obligaţiei de plată cu privire la diferenţa astfel stabilită).
Notă: Din acest articol puteţi afla mai multe despre cum ajung sumele stabilite cu titlu de obligații fiscale suplimentare în urma unei inspecții fiscale să fie considerate ca fiind restante încă de la data la care contribuabilul avea obligaţia de plată a obligaţiilor fiscale respective.
Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de Guvern și cele două Camere ale Parlamentului, promulgat de președintele ţării și publicat în Monitorul Oficial.
BeniaminCodescu