avocatnet.ro 
Normele la Codul fiscal enumeră o parte din avantajele impozabile la salariat:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică şi altele;
c) abonamentele la radio şi televiziune, pentru mijloacele de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice;
d) permisele de călătorie pe diverse mijloace de transport;
e) cadourile, inclusiv tichetele cadou primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor acordate cu anumite ocazii;
f) contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreţinere, cum sunt cele privind consumul de apă, consumul de energie electrică şi termică şi altele asemenea, cu excepţia celor aferente locuinţei de serviciu, despre care am adus precizări aici;
g) cazarea şi masa acordate în unităţi proprii de tip hotelier;
h) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o altă entitate (angajator), pentru angajaţii proprii, precum şi pentru alţi beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie şi a primelor de asigurare voluntară de sănătate.
Aşadar regula impozabilităţii bunurilor este atenuată de multe excepţii, care fac ca avantajele să fie ba impozabile, ba neimpozabile, în funcţie de situaţie. Să încercăm să restabilim situaţia fiscală corectă din normele Codului fiscal şi din Normele de aplicare:
| Avantaj impozabil | Avantaj neimpozabil |
| utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau închiriat de la o terţă persoană, în scop personal, |
- deplasarea pe distanţă dus-întors de la domiciliu sau reşedinţă la locul de muncă/locul desfăşurării activităţii (care este neimpozabilă) - avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% |
| cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un preţ mai mic decât preţul pieţei |
- cazarea în locuinţe de serviciu - diferenţele de tarif la cazare în locaţiile reprezentând amenajări recreative şi sportive din dotarea instituţiilor publice de care beneficiază personalul propriu, conform legii - cazarea gratuită în centrele de refacere a capacităţii de muncă/cabanele militare pentru personalul armatei, potrivit legii - drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; - hrana acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii - echipamentul individual de protecţie şi de lucru - alimentaţia de protecţie - medicamentele şi materialele igienico-sanitare - alte drepturi privind sănătatea şi securitatea în muncă - uniformele obligatorii - drepturile de echipament - reducerile de preţuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienţii persoane fizice |
| abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal | abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în interesul afacerii |
| permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal; | … cu excepţia contravalorii abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaţii a căror activitate presupune deplasarea frecventă în interiorul localităţii |
| primele de asigurare plătite de către suportator pentru angajaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii şi asimilate salariilor, la momentul plăţii primei respective |
- asigurările obligatorii - primele de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie - primele de asigurare voluntară de sănătate - primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civilă profesională pentru administratori/directori, încheiate şi suportate de societate pentru care desfăşoară activitatea, potrivit prevederilor Legii societăţilor |
|
tichete cadou, tichete de masă, vouchere de vacanţă tichete de creşă, acordate potrivit legii. |
… cu excepţia cadourilor, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariaţilor, cât şi cele oferite în beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei |
| anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului; | Nu se impozitează avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză |
| împrumuturi nerambursabile; |
Sunt neimpozabile: - împrumuturile rambursabile - diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite. |
|
Unde apar disputele cu ANAF în privinţa beneficiilor impozabile sau neimpozabile? |
Avantajele în bani pot fi atât sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii, cât şi sumele acordate pentru distracţii sau recreere.
Atenţie! Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natură sunt impozabile, indiferent de forma organizatorică a entităţii care le acordă.
Evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului este cea mai disputată. Şi aceasta pentru că inspectorii gândesc aşa: 50% NEdeductibilitatea cheltuielilor pentru autoturism = 50% utilizare autoturism în scop personal. Şi de aici se aplică un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terţă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei.
Unde e problema? În 2015 şi în anii anteriori această echivalenţă se baza pe faptul că NU există o normă care să împiedice (!) inspectorii ANAF să facă aceasta. Despre logică, nu mai vorbim. Abia în actualul Cod fiscal, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, se menţionează că NU se poate considera avantaj impozabil „avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%”.
Aceeaşi problemă şi dispută apare şi în cazul evaluării utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă, la care avantajul se determină proporţional cu numărul de kilometri parcurşi în interes personal din totalul kilometrilor.
Dar cine ar trebui să dovedească numărul de kilometri parcurşi în interes personal şi al afacerii? Majoritatea contribuabililor spun că ei. Sau aşa li se spune la controlul fiscal…
Numai că situaţia stă exact invers: contribuabilul este considerat de bună credinţă, în virtutea art. 14 alin. (2) Cod civil, care se aplică în principiu şi raporturilor fiscale, iar sarcina de a arăta că situaţia este alta revine organului de control, în aplicarea art. 73 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, care spune limpede (sublinierile îmi aparţin):
“ORGANUL FISCAL ARE SARCINA de a motiva actele administrative fiscale emise pe bază DE PROBE sau CONSTATĂRI PROPRII”.
Am scris despre această problemă cu ANAF şi în articolul: Folosirea maşinii de serviciu de către salariaţi: Tot ce trebuie să ştii în 2016.
Cred că mai limpede nu se poate arăta cine trebuie să dovedească faptul că beneficiile neimpozabile din tabelul de mai sus sunt de fapt beneficii impozabile…
Mai multe materiale scrise de Horaţiu Sasu despre creşterea profitului neimpozabil, reducerea impozitelor şi apărarea la controlul ANAF pot fi găsite aici.
Geo_2008 
Mariussnm