Legea nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii a intrat în vigoare pe 27 octombrie 2016. În esență, prevederile oferă cetățenilor posibilitatea legală de a-și achita contribuția la pensii pentru perioadele din ultimii cinci ani în care n-au avut calitatea de asigurat în sistemul public (sau în alte sisteme autohtone) de pensii.
„Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (...) și ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (...), persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia”, scrie în lege, fiind subliniat că facilitatea nu vizează persoanele pentru care asigurarea în sistemul public de pensii era obligatorie.
Plățile retroactive se pot face până la data de 31 decembrie 2018, după ce termenul inițial a fost prelungit de două ori până acum - prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2017 și prin Legea nr 238/2017. Practic, în lipsa acestor extinderi a perioadei de plăți retroactive, cetățenii ar fi putut să achite contribuția la pensii doar până pe 27 aprilie 2017, respectiv până pe 31 decembrie 2017.
Așadar, persoanele interesate pot să plătească retroactiv contribuția la pensii pentru ultimii cinci ani dinainte de încheierea contractului de asigurare socială. Asta înseamnă că perioadele pentru care se face plata retroactivă sunt luate în considerare, la calcularea pensiei, ca stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.
„Perioadele de timp pentru care se poate efectua plata contribuției de asigurări sociale sunt cele care se încadrează în intervalul de timp cuprins între data încheierii contractului de asigurare socială potrivit prezentei legi și ultimii 5 ani anteriori acestei date”, dispune Legea nr. 186/2016. Concret, plățile retroactive pot fi făcute pentru perioade ce încep din octombrie 2011, în funcție de data încheierii contractului de asigurare.
Plata se face pentru orice perioadă de dinaintea îndeplinirii condițiilor referitoare la vârsta standard de pensionare, în limita celor cinci ani. Vârsta standard de pensionare este, potrivit Legii nr. 263/2010, vârsta stabilită de lege la care bărbații și femeile pot obține pensia pentru limită de vârstă. Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei (la femei, atingerea vârstei se face prin creșteri eșalonate până în ianuarie 2030).
Important! Cumpărarea vechimii pentru pensie este o posibilitate temporară, valabilă numai până la finalul anului 2018. Însă din anul 2021 aceasta ar urma să devină o posibilitate permanentă, conform proiectului viitoarei legi a pensiilor publice.
Contractele de asigurare și plățile retroactive trebuie făcute până pe 31 decembrie
Persoanele interesate pot să încheie un contract de asigurare socială cu casa teritorială de pensii de la domiciliu/reședință în perioada 27 octombrie 2016 - 31 decembrie 2018. Totodată, există și posibilitatea încheierii contractului prin mandatar (desemnat prin procură specială). De reținut este că autoritățile iau în considerare cota de contribuție pentru condiții normale de muncă, aceasta fiind aplicată la valoarea minimă egală cu salariul minim brut din perioadele anterioare vizate de plata retroactivă.
„Contribuția de asigurări sociale datorată se calculează prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuției de asigurări sociale pentru condiții normale de muncă, reglementată de legislația în vigoare pentru fiecare lună/dintre lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea plății în vederea considerării stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Baza lunară de calcul (...) o constituie cel puțin valoarea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată, reglementat de legislația în vigoare pentru fiecare lună/dintre lunile din perioadele pentru care se solicită efectuarea plății contribuției de asigurări sociale”, este explicat în Legea nr. 186/2016, cu precizarea că este vorba de cuantumul salariului minim brut aflat în vigoare în perioada/perioadele pentru care se face plata retroactivă.
În același timp, baza lunară de calcul amintită nu poate fi mai mare decât „valoarea corespunzătoare a de cinci ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, după cum se arată în actul normativ. „Valoarea câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (...) este cea prevăzută în actele normative în vigoare la acea dată.”
În ceea ce privește cotele de contribuție ce sunt folosite la calcularea contribuției efective la pensii, ce este plătită de persoanele interesate, acestea sunt, de asemenea, cele prevăzute de legislația în vigoare în perioada/perioadele pentru care se face plata.
În documentul amintit este subliniat că suma achitată cu titlu de contribuție de asigurări sociale este actualizată cu „indicele de inflație publicat în luna în care se face plata contribuției față de luna pentru care aceasta se datorează, pe baza datelor comunicate de Institutul Național de Statistică”.
Plata retroactivă a contribuției la pensii poate fi făcută fie într-o singură tranșă, fie în mai multe tranșe lunare. Mai exact, achitarea eșalonată trebuie făcută în perioada 27 octombrie 2016 - 31 decembrie 2018. Plata se poate face, în numerar, prin mandat poștal sau prin orice alt mijloc de plată prevăzut de legislație, la casieria casei de pensii de la domiciliul persoanei interesate.
Introducerea temporară a posibilității de a plăti retroactiv contribuția la pensii a fost motivată, conform expunerii de motive ce a însoțit Legea nr. 186/2016 în forma de proiect, de solicitările cetățenilor români din țară și din străinătate.
O măsură asemănătoare a fost luată în anul 2010, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2010, de Executivul condus de Emil Boc. La acel moment, facilitatea a fost introdusă, de asemenea, în baza solicitărilor cetățenilor, dar și pentru că exista un deficit la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Comentarii articol (118)