avocatnet.ro 
O firmă românească poate emite o factură fiscală către un alt client român, fie el persoană fizică sau juridică, doar în lei. Asta o zice chiar Banca Națională a României (BNR), prin Regulamentul nr. 4/2005.
Există, totuși, câteva excepții prevăzute în anexa 2 a regulamentului, dintre care le amintim pe cele mai importante și uzuale (pentru o descriere completă a lor, consultați regulamentul BNR):
- operațiuni cu persoane fizice și juridice nerezidente în România (de exemplu, orice contract de prestări servicii și livrare marfă către clienții externi);
- operațiile ce se întâmplă la bordul aeronavelor, aeroporturilor, navelor sau trenurilor internaționale;
- persoanele fizice între ele, pentru operațiuni cu caracter ocazional (de exemplu, când se vând bunuri proprii, să zicem un apartament sau o mașină);
- transportul internațional de mărfuri și turismul internațional (atenție! doar turismul internațional);
- persoanele juridice și fizice, pentru orice operațiuni desfășurate în străinătate.
În afara acestor domenii de activitate, un client persoană juridică română, dacă dorește să emită o factură către un alt client persoană juridică sau fizică română, o face în lei, iar orice echivalență într-o altă monedă, precum și cursul valutar, se va trece la descrierea produselor/serviciilor.
Factura va putea fi emisă într-o monedă străină, adică alta decât leul, doar dacă facturile se emit către un client străin sau doar dacă vă găsiți într-unul din cazurile excepționale de mai sus. Dar, ca regulă generală, țineți minte: pentru clienții români (rezidenți români) facturați în lei și faceți mențiuni despre valută și cursul de schimb pe factură.
niko 94