Știai că un proiect de lege poate fi adoptat în Parlament fără să fie votat măcar?

Concret, este vorba de adoptarea tacită. Aceasta poate interveni atunci când prima Cameră parlamentară sesizată nu apucă să voteze un proiect de lege în cadrul unui termen prestabilit de 45 (legi obișnuite) sau de 60 de zile (coduri și legi complexe).

„Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv”, stabilește Constituția României.

Cu alte cuvinte, o propunere legislativă poate fi adoptată fără nici măcar un vot în favoarea ei, exact în forma redactată de inițiator. Totuși, acest lucru este posibil numai în cazul primei Camere sesizate. În cazul Camerei decizionale nu există un termen fix pentru vot, astfel că, chiar dacă un act este adoptat tacit de Senat (ca primă Cameră), de exemplu, după expirarea termenului de 45 de zile, acesta poate să stea la Camera Deputaților (Camera decizională), în așteptarea votului decisiv, chiar și ani întregi.

Rolurile nu sunt mereu aceleași. În funcție de domeniul vizat de un proiect, Senatul poate fi prima Cameră și Camera Deputaților poate fi Camera Decizională și invers.

Așadar, deși o propunere legislativă poate trece fără vot de prima Cameră, aceasta nu poate trece niciodată în același fel și de Camera decizională, adoptarea tacită de către ambele Camere fiind imposibilă.

Adoptarea unui proiect de lege de către Camera decizională nu este ultimul pas al procedurii de legiferare. Mai exact, după ce primește votul decisiv, documentul ajunge la președintele României. În această situație, șeful statului are trei variante: să promulge actul, să-l întoarcă în Parlament pentru reexaminare sau să-l trimită Curții Constituționale pentru verificarea constituționalității lui (ultima variantă este și la îndemâna altor entități, cum ar fi Guvernul).

Asta înseamnă că, pe traseul legislativ teoretic dintre primirea votului favorabil al Camerei decizionale și publicarea efectivă în Monitorul Oficial, o propunere legislativă poate fi amânată sau chiar oprită, în funcție de situație.

Dacă ți-a plăcut această curiozitate legislativă, mai avem și altele. Le găsești pe toate aici.