Parlamentarii s-au întrunit astăzi într-o ședință comună și au adoptat un proiect de hotărâre de avizare favorabilă a intenției șefului statului de a organiza un referendum pe tema luptei anticorupție, scrie Mediafax. Asta în condițiile în care avizul mai putea fi dat doar astăzi, deși acesta nu este obligatoriu în procedura de consultare a cetățenilor.
Într-o alocuțiune susținută pe 23 ianuarie 2017, Klaus Iohannis, președintele României, a precizat că va iniția demersurile pentru organizarea unui referendum pe tema grațierii colective propuse de Guvernul condus de Sorin Grindeanu, dar și pe tema modificării codurilor penale.
„Este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării codurilor penale și a grațierii. Și dacă așa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice și votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu. Fiindcă, atunci când au votat, aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD. Și atunci, dacă guvernanții au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă”, a declarat Klaus Iohannis.
Apoi, în cursul zilei următoare, Klaus Iohannis a transmis Parlamentului o scrisoare pentru a cere un punct de vedere referitor la referendum. Însă problema menționată în document are o formulare mai vagă, nefăcându-se referire, în mod concret, la grațiere și modificarea codurilor penale.
„În temeiul dispozițiilor art. 90 din Constituția României și al dispozițiilor art. 2 și 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, intenționez să cer poporului să-și exprime, prin referendum, voința suverană cu privire la următoarea problemă de interes național:
Continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice.
Având în vedere dispozițiile legale menționate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum național referitor la problema sus-menționată”, se arăta în scrisoarea președintelui, cu precizarea că aleșii poporului puteau să dea un răspuns până astăzi.
Astfel, indiferent de punctul de vedere al Parlamentului, președintele Klaus Iohannis va putea merge mai departe cu intenția de a cere opinia cetățenilor prin referendum. În acest sens, Legea nr. 3/2000 dispune că problemele ce se vor supune referendumului și data desfășurării acestuia vor fi stabilite prin decret prezidențial.
În urma inițierii unor proiecte de acte normative, unul pe tema unei grațieri colective și unul pe tema unor schimbări semnificative la codurile penale, în toată țara au fost organizate ample proteste pro și contra. Mai multe informații despre cele două proiecte propuse de Guvern, dintre care unul a fost adoptat și apoi abrogat, găsiți aici și aici.
Pentru ce se poate iniția un referendum
Președintele României este îndreptățit să ceară organizarea unui referendum pentru a vedea ce părere au cetățenii țării despre o problemă de interes național. Prevederea este inclusă în Constituția României, singura formalitate necesară fiind ca șeful statului să se consulte mai întâi cu Parlamentul.
„Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național”, este punctat în Legea fundamentală a țării noastre. Totodată, actul normativ stabilește că respectarea procedurii de organizare și desfășurare a referendumului și confirmarea rezultatelor acestuia intră în atribuțiile Curții Constituționale.
Punctul de vedere al Parlamentului este strict consultativ, potrivit Legii nr. 3/2000. Astfel, șeful statului poate iniția un referendum și fără un acord expres al senatorilor și deputaților, însă doar după trecerea a 20 de zile de la solicitarea punctului de vedere. „Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret”, este explicat în lege.
Un referendum este considerat valabil dacă la acesta participă minimum 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Iar rezultatul referendumului este validat doar dacă voturile valabile reprezintă cel puțin 25% dintre cei înscriși pe listele electorale permanente.
„Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale”, se mai arată în document.
Inițial, Legea nr. 3/2000 includea și o listă strictă a problemelor de interes național pentru care președintele putea să cheme românii la referendum, însă aceasta nu se mai aplică în momentul de față, după ce a fost declarată neconstituțională în cursul anului 2006. În esență, magistrații au apreciat că șeful statului este singura persoană care poate decide dacă o problemă este sau nu de interes național.
„Din cele arătate se deduce, fără echivoc, că art. 90 din Constituție stabilește competența exclusivă a Președintelui în determinarea problemelor de interes național ce se supun referendumului, chiar dacă consultarea Parlamentului este obligatorie. Numai Președintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes național și, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului și data desfășurării acestuia.
Sub acest aspect, Curtea constată că enumerarea limitativă în cuprinsul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a unor situații considerate a fi «probleme de interes național» este de natură a îngrădi dreptul Președintelui de a consulta poporul, știut fiind faptul că, în timp, interesul național poate diferi, oricând putând interveni situații noi, care să reclame organizarea unui referendum”, au explicat judecătorii, mai exact, în Decizia Curții Constituționale a României nr. 567/2006.
În altă ordine de idei, Constituția prevede că cetățenii nu pot iniția legi referitoare la problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistie și graţiere. Însă nu trebuie făcută confuzie între inițiativa legislativă a cetățenilor (adică posibilitatea românilor de a iniția un proiect de lege care să ajungă în procedura parlamentară de legiferare) și consultarea prin referendum a poporului cu privire la o problemă de interes național (adică posibilitatea românilor de a-și exprima voința cu privire la o problemă de interes național propusă de președinte).
Comentarii articol (27)