Proiectul de Lege privind organizarea studiilor universitare

    Guvernul a aprobat proiectul de lege privind organizarea studiilor universitare. Acestea se vor desfãºura pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenþã, studii universitare de masterat ºi studii universitare de doctorat.

    Fiecare ciclu de studii are proceduri distincte de admitere ºi de absolvire. Duratele lor pe specializãri sunt stabilite de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, cu avizul consultativ al Consiliului Naþional al Rectorilor ºi se supun spre aprobare Guvernului.

    Organizarea studiilor universitare care pregãtesc pentru profesiile reglementate prin norme europene speciale se realizeazã în concordanþã cu acestea.

    Organizarea fiecãrui ciclu de studii se aflã în competenþa instituþiilor de învãþãmânt superior cu aprobarea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, care se acordã pe baza analizelor care dovedesc performanþele ºi resursele acestora.

    Totodatã, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii împreunã cu Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei urmãresc adaptarea ofertei educaþionale în învãþãmântul universitar, pe cicluri, în funcþie de cerinþele pieþei muncii ºi de dezvoltarea vieþii sociale.

    Studiile universitare de licenþã corespund unui numãr de credite de studiu transferabile în sistemul European-ECTS-cuprins între minimum 180 ºi maximum 240. În cadrul învãþãmântului de zi durata normalã a studiilor este de 3-4 ani, iar la cel seral, mai mare cu un an pentru fiecare specialitate, decât durata de la învãþãmântul de zi.

    Studiile universitare de licenþã asigurã un echilibru între cunoºtinþele ºi competenþele generale ºi de specialitate obþinute, în vederea calificãrii absolvenþilor pentru profesie sau pentru ciclul de studii urmãtor. În cadrul acestora este obligatorie efectuarea unor stagii de practicã.

    Totodatã, aceste studii de licenþã oferã cunoºtinþe ºi competenþe largi, pe domenii de studii.

    Ministerul Educaþiei elaboreazã anual lista actualizatã a domeniilor ºi specializãrilor de licenþã ºi o supune spre aprobare Guvernului. Universitãþile pot organiza cu finanþare proprie ºi studii în alte specializãri decât cele din listã, cu respectarea procedurilor de autorizare ºi acreditare.

    Diplomele de licenþã care se acordã la absolvirea acestor studii atestã cã titularii acestora au dobândit cunoºtinþe ºi competenþe generale ºi de specialitate precum ºi abilitãþi cognitive specifice.

    Studiile universitare de masterat corespund unui numãr de ECTS cuprins între maximum 120 ºi minimum 60. La învãþãmântul de zi durata normalã a studiilor este de 1-2 ani. Durata totalã cumulatã a ciclului I (studii de licenþã) ºi a ciclului II (masterat) trebuie sã corespundã obþinerii a cel puþin 300 de credite de studiu transferabile.

    Pentru profesii reglementate prin norme sau reglementãri speciale europene, cele douã cicluri de studii pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o duratã între 5 ºi 6 ani, la învãþãmânt de zi. Diplomele obþinute în acest caz echivaleazã cu cele de master.

    Studiile universitare de masterat sunt de cercetare sau profesionale ºi se organizeazã de regulã la învãþãmânt de zi.

    Cele de cercetare vizeazã dezvoltarea capacitãþilor de cercetare ºtiinþificã a studenþilor ºi constituie totodatã o fazã premergãtoare obligatorie pentru studiile doctorale.

    Studiile de masterat profesionale se pot organiza ºi cu frecvenþã redusã sau la distanþã. Durata lor nu poate depãºi cu mai mult de un an pe cea a învãþãmântului de zi. Din categoria acestora fac parte ºi studiile universitare de masterat psiho-pedagogic. Acestea din urmã corespund unui numãr de 120 de credite de studiu transferabile.

    Studiile de masterat cuprind un stagiu obligatoriu de practicã în laboratoare, unitãþi, instituþii sau organizaþii de specialitate.

    Absolvenþii cu diplomã de masterat profesional se pot înscrie la doctorat, cu condiþia obþinerii unor credite suplimentare de studii, stabilite de universitate, din programele de masterat de cercetare.

    Absolvenþii cu diplomã de studii universitare de masterat de cercetare pot ocupa posturi didactice în învãþãmântul superior cu condiþia parcurgerii unui modul de pregãtire psiho-pedagogicã corespunzãtor a minimum 30 de credite.

    Actul normativ mai stabileºte faptul cã instituþiile de învãþãmânt superior sunt autonome ºi îºi asumã responsabilitatea pentru proiectarea, aplicarea ºi dezvoltarea de specializãri academice ºi programe de studii corespunzãtoare.

    La programele de studii universitare de masterat finanþate în condiþiile Legii Învãþãmântului 84/1995 se pot înscrie 50% din numãrul de absolvenþi cu diplomã de licenþã.

    Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii poate încerdinþa instituþiilor de învãþãmânt universitar iniþierea, aplicarea ºi dezvoltarea de programe de studii pentru specializãri de masterat de interes public, asigurând finanþarea în conformitate cu legislaþia în vigoare.

    Studiile universitare de doctorat au de regulã o duratã de 3 ani care poate fi prelungitã cu 1-2 ani în situaþii speciale, cu aprobarea senatului universitar.

    Aceste studii cuprind o componentã importantã de cercetare, urmãrind crearea de noi cunoºtinþe, interpretarea ºi aplicarea acestora într-un domeniu. Diplomele de doctor atestã cã titularii acestora au dobândit cunoºtinþe ºi competenþe generale ºi se specialitate precum ºi abilitãþi cognitive specifice.

    Organizarea învãþãmântului universitar pe trei cicluri de studii asigurã armonizarea sistemului de învãþãmânt superior din România cu sistemele de învãþãmânt superior care se creeazã în cadrul Spaþiului European al Învãþãmântului Superior.

    Aplicarea în toate universitãþile a Sistemului European de Credite de Studiu Transferabile este obligatorie.

    Începând cu anul universitar 2005-2006, universitãþile elibereazã gratuit fiecãrui absolvent Suplimentul la Diplomã, inclusiv în limba englezã (Diploma Supplement), pentru promovarea dimensiunii europene a învãþãmântului superior din România.

    Se prevede de asemenea posibilitatea promovãrii programelor de studii integrate, care sã conducã la obþinerea de diplome comune (joint degrees).

    Învãþãmântul superior descurtã duratã, care se desfãºoarã în prezent în colegiile universitare existente la date publicãrii acestei legi, se reorganizeazã în studii universitare de licenþã în domeniile existente sau apropiate.

    Învãþãmântul superior de scurtã duratã care în prezent oferã o profesionalizare distinctã ºi un bun plasament pe piaþa forþei de muncã în domenii în care nu se oferã în prezent învãþãmânt superior de lungã duratã, se reorganizeazã în studii universitare de licenþã de ciclul I cu 180 de credite.

    Organizarea programelor de studii în instituþiile de învãþãmânt superior care pregãtesc specialiºti în domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale se stabileºte prin Hotãrâre de Guvern.

    Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei stabilesc corespondenþa între calificativele academice ºi Nomenclatorul ocupaþiilor, precum ºi modificãrile necesare în sistemul de salarizare, în condiþiile legii.

    Diplomele absolvenþilor de învãþãmânt superior sunt recunoscute ºi oferã drepturi în condiþiile stabilite de legislaþia în vigoare. Ele asigurã accesul la profesii ºi ocupaþii diferite, care vor fi stabilite prin lege.

    Prevederile acestei legi se aplicã începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studenþii admiºi în anul I.