avocatnet.ro 
Una dintre condițiile pentru înscrierea în avocatură este demnitatea candidatului, dar nu în sensul larg al termenului, ci raportat la cazurile în care Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat stabilește că o persoană este nedemnă să fie avocat. Printre altele, legea stabilește că este nedemn pentru această profesie "cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei".
Recent însă, CCR a găsit neconstituțională sintagma "de natură să aducă atingere prestigiului profesiei", considerând-o vagă, în contextul în care nu există o enumerare concretă a infracțiunilor ce atrag nedemnitatea profesională. Decizia CCR nr. 225/2017 a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 468 din 2017 și a devenit obligatorie de la data publicării sale. De duminică, porțiunea de text declarată neconstituțională dispare definitiv din lege.
"Curtea a constatat că sintagma «de natură să aducă atingere prestigiului profesiei» din cuprinsul art.14 lit.a) din Legea nr. 51/1995 contravine art. 1 alin.(5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat. Așa fiind, necircumstanțierea expresă a acelor infracțiuni care sunt de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrariului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a organelor competente", punctează Curtea în decizia sa.
Săptămâna aceasta, INPPA a venit cu un punct de vedere referitor la efectele acestei decizii, mai ales că acum e în desfășurare un concurs de admitere în avocatură și se analizează dosarele candidaților. INPPA subliniază că decizia nu poate produce efecte decât pentru viitor, dar că ea trebuie luată în considerare la analizarea dosarelor depuse în ultima lună de candidați.
"(...) considerăm că dispozițiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, în forma «cel condamnat definitiv, prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate» trebuie avute în vedere în analizarea cererilor de înscriere la examen (sesiunea septembrie 2017)", scrie în opinia transmisă de INPPA.
După cum explică CCR, sintagma declarată neconstituțională poate duce la aprecieri diferite din partea organelor competente din profesia de avocat (mai exact, barourile), chiar și cu privire la aceeași persoană. Astfel că este mai clar să se stabilească care anume fapte penale comise cu intenție pot să-i dăuneze prestigiului unui potențial viitor avocat.
"Faptul că dispoziţiile legale criticate nu stipulează care sunt acele infracţiuni intenţionate pentru a căror săvârșire și, implicit, condamnare, avocatul este nedemn a mai exercita profesia în cauză, conduce la împrejurarea ca un aspect esenţial, care este de natură să influențeze gravitatea sancţiunilor disciplinare aplicate, să nu fie prevăzut în mod explicit prin lege, ci lăsat la aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente (...) Curtea constată că legiuitorul are competenţa de a reglementa atât condiţiile pentru exercitarea unor profesii, cât şi de a stabili cazurile de încetare a acestora", a motivat Curtea.
În lege se prevede însă că "dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat", atunci el va fi exclus din profesie. Curtea a fost chemată să se pronunțe și cu privire la acest text de lege, însă l-a găsit în deplin acord cu Constituția.
Legea avocatului nu este singura care prevede imposibilitatea de a intra într-o profesie pentru cei condamnați penal sau de a ocupa anumite poziții. Numai că, de la caz la caz, formulările diferă destul de mult, de pildă:
- potrivit Legii nr. 303/2004 (Statutul judecătorilor și procurorilor), nu pot ajunge judecători sau procurori cei care au antecedente penale (și nici cazier fiscal);
- potrivit Legii nr. 36/1995, nu pot deveni notari publici cei care au antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni;
- în cadrul Agenției Naționale de Integritate, potrivit Legii nr. 144/2007, nu pot ocupa anumite funcții cei care au fost condamnați pentru infracțiuni intenționate, pentru care nu a intervenit reabilitarea.
Notă: Deciziile CCR sunt generale și obligatorii de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial. Ulterior acestui moment, prevederile declarate neconstituționale sunt suspendate, iar Parlamentul sau Guvernul are la dispoziție un termen de 45 de zile să remedieze această neconstituționalitate, modificând normele legislative în consecință. Dacă nu se acționează în acest fel, după trecerea celor 45 de zile se produce încetarea efectelor juridice ale prevederilor respective, iar de cele mai multe ori se rămâne cu un gol legislativ.
mir52