Reminder: Legea salarizării unitare intră în vigoare mâine. Ce creșteri sunt prevăzute și de când se acordă

Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost înregistrată în luna mai la Senat și după ce a fost votată relativ rapid de senatori, a primit pe 7 iunie și votul final din partea deputaților. Promulgată miercuri, legea a fost deja publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, la timp pentru a intra în vigoare la data prevăzută în lege, adică 1 iulie 2017.

Concret, propunerile de creșteri salariale și acordarea unor sporuri majorate vizează personalul plătit din fonduri publice, însemnând: cei din învățământ, cei din sistemul de sănătate, magistrații, polițiștii, militarii și celelalte categorii de personal din sistemul de apărare, personalul bisericesc, funcționarii publici dar, și categorii speciale de funcționari, cum sunt diplomații.

"Președintele României atrage atenția că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern și Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii. Coaliția aflată la guvernare are obligația să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie și implicații negative asupra bugetului public. În acest sens, aplicarea legii trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate și Creștere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice ajustări ulterioare, menite să asigure spațiul bugetar destinat salarizării, trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil și responsabil, fără a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investițiile și proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental", scrie în comunicatul de presă al administrației prezidențiale.

Salariile nu mai cresc din vara asta, ci de la anul

Inițial, proiectul legislativ a trecut de Senat cu majorări salariale semnificative pentru unele categorii de bugetarii, de pildă, medicii. Cu toate acestea, în forma care dezbătută și adoptată în Camera Deputaților, aceste creșteri nu se mai regăsesc.

"Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de functie/salariilor de funcţie  ş indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul  sporurilor,indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (...) până la data de 31 decembrie 2017 se acordă drepturile de hrană și tichetele de masă de care beneficiază,  la data intrării în vigoare a prezentei legi, unele categorii de personal bugetar, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții", se prevede acum în lege.

Primele creșteri efective ar fi la începutul anului viitor, când bugetarii ar primi cu toții o majorare de 25% față de nivelul indemnizațiilor din decembrie 2017. Prin excepție, salariile de bază ale medicilor și asistenților medicali ar crește de la 1 martie 2018 la nivelul stabilit pentru 2022, adică la nivelul maxim, iar cele din învățământ s-ar majora cu 20% față de nivelul acordat pentru februarie 2018 (inițial, procentul era creștere era de 50% față de nivelul lunii decembrie a acestui an).

"În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/ salariilor de funcție/ indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând ¼ din diferența dintre salariul de bază/ solda de funcție/ salariul de funcție/ indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat", scrie în lege.

Care sunt principalele majorări?

1. Personalul didactic din învățământ

În ceea ce-i privește pe dascăli, actul prevede creșteri de până la 20% din salariul de bază pentru cei care predau în localități izolate, majorări de 15% pentru personalul din învățământul special și posibilitatea acordării de gradații de merit pentru personalul didactic și auxiliar din bibliotecile central-universitare, care se vor traduce de fapt prin creșteri de 25% la salariul de bază.

Cei care asigură predarea simultană la două până la cinci clase ar primi o majorare a salariului de bază de la 7% (pentru două clase), până la 20% (pentru cinci clase). De asemenea, cei care au și calitatea de diriginți la clase ar primi 10% în plus.

În plus la salariu vor mai primi și cei care lucrează în condiții periculoase, respectiv un spor de până la 15% din salariul de bază, același lucru fiind valabil și pentru cei care-și desfășoară activitatea de predare în penitenciare.

"Salarizarea cadrelor didactice încadrate ca profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar se face la nivelul încadrării pentru un profesor cu studii superioare din învăţământul preuniversitar", mai prevede actul publicat.

În învățământul preuniversitar, un profesor debutant de studii superioare de lungă durată ar primi până în 2022 un salariu de 4.098 de lei, iar unul cu grad didactic I ar primi până la 5.517 lei, dacă are peste 25 de ani vechime în muncă. Un învățător cu studii de nivel liceal ar primi 4.098 de lei pentru șapte ani de vechime în muncă, iar unul cu peste 25 de ani vechime ar primi 4.372 de lei.

Până în anul 2022, la nivelul învățământului universitar, un decan de facultate va avea un salariu de bază de 13.705 lei pentru gradul I și 16.232 de lei pentru gradul II. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime în educație ar primi 10.880 de lei. De asemenea, salariul unui cercetător științific ar putea ajunge până la 7.546 de lei.

2. Personalul din sistemul de sănătate

Cei care lucrează lunar în toate cele trei ture, dar și cei care lucrează în sistemul de două ture (12 cu 24 de ore) vor putea primi, în locul sporului de noapte, unul de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei/ două ture. De asemenea, cei care lucrează sâmbăta, duminica ori în timpul zilelor libere legale vor primi un spor de 100%.

Majorări de salariu sunt propuse și pentru efectuarea gărzilor. Spre exemplu, în proiect se prevede un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază, pentru gărzile efectuate în zilele lucrătoare, iar pentru cele din zilele libere și din cele de repaus săptămânal se prevede un spor de până la 100%.

Legea mai prevede și alte categorii de sporuri, spre exemplu pentru cei care lucrează în condiții deosebit de periculoase (spor de 45-85%), pentru cei care lucrează în condiții grele de muncă (până la 15%), pentru cei care lucrează în condiții de stres (până la 15%), precum și pentru cei care lucrează în unitățile de asistență socială (de pildă, sporuri de până la 75% pentru condiții deosebit de periculoase).

De pildă, un manager de spital cu peste 400 de paturi va avea până în 2022 un salariu de bază de 14.975 de lei pentru gradul II și 14.257 pentru gradul I. Un medic primar ar avea un salariu de bază de 12.500 de lei până în 2022, iar un medic rezident de anul I ar primi 5.700 de lei. Tot până atunci, o soră medicală debutantă dintr-un spital ar primi 3.610 lei.

3. Magistrații și alți angajați ai sistemului de justiție

Actul prevede că judecătorii și procurorii  vor avea dreptul la indemnizații de încadrare proporționale cu vechimea lor în muncă, cu nivelul instanței unde lucrează, dar și cu funcția deținută.

Se prevede un spor de risc și suprasolicitare (neuropsihică) de până la 25% pentru judecători și procurori, dar și pentru magistrații-asistenți, membri Consiliului Superior al Magistraturii și personalul de specialitate, precum și un spor de până la 5% pentru a-i încuraja să păstreze confidențialitatea.

Un judecător de la ÎCCJ ar ajunge la un salariu de 26.250 de lei până în 2022, dacă are peste 20 de ani vechime în funcție, iar un judecător cu grad de curte de apel ar ajunge la 23.000 de lei. Un judecător stagiar ar primi o indemnizație lunară de 8.149 de lei, iar un auditor de justiție de anul I ar avea un salariu de 6.582 de lei până în 2022.

Cât despre procurori, unul cu grad de curte de apel și peste 20 de ani vechime în muncă ar primi 21.238 de lei, în timp ce unul cu grad de judecătorie și între trei și cinci ani de vechime în funcție ar avea 10.637 de lei (gradația I). De asemenea, un procuror stagiar ar pleca de la salariul de 7.761 de lei în 2022.

4. Militarii, polițiștii și alți angajați ai sistemului de apărare și siguranță națională

Personalul militar, polițiștii, funcționarii cu statut special din administrația penitenciarelor, dar și personalul civil care lucrează în condiții de pericol vor putea primi prime pentru condiții periculoase de muncă, în funcție de gradul concret pe periculozitate: spre exemplu, pentru locurile de muncă deosebit de periculoase se prevăd creșteri salariale între 37-50%.

Sporurile în funcție de condițiile periculoase de muncă se regăsesc în proiect la nivelul de 15%, iar pentru munca cu grad ridicat de risc se prevede o compensație de până la 30% la salariul de bază.

"Pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, apreciate  ca  atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/ salariul de bază", scrie în actul ce va intra sâmbătă în vigoare.

De asemenea, actul mai prevede prime și compensații și pentru personalul aeronautic din aviația militară, precum și pentru cel de pe ambarcațiunile navale.

Spre exemplu, pentru 2022 sunt prevăzute următoarele ținte salariale: pentru funcțiile corespunzătoare gradului de locotenent salariul ar fi de până la 4.819 lei, iar pentru gradul de soldat s-ar ajunge la 2.500 de lei.

Spor de 75% pentru munca suplimentară și bani de vacanță

La ora actuală, bugetarii care lucrează peste programul normal de muncă nu pot fi recompensați decât prin acordarea de timp liber corespunzător. Actul prevede însă că cei care fac ore suplimentare vor putea primi, în principiu, dreptul la ore libere plătite în următoarele 60 de zile, iar dacă acest lucru nu va fi posibil, atunci vor fi recompensați în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/ indemnizație/ soldă etc.

De asemenea, cei care lucrează în zilele de sărbătoare legală, sâmbăta ori duminica sau în orice alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, vor avea dreptul la compensarea acestei munci cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile. În subsidiar, ei vor putea primi un spor de 100% în decursul lunii următoare, dacă orele libere nu se pot oferi în termenul stabilit.

Condiția pentru ca salariații să poată primi acest sporuri este însă ca șeful ierarhic să fi ordonat efectuarea de ore suplimentare în scris, iar maximul de astfel de ore efectuate anual este de 360, potrivit proiectului.

"Începând cu data de 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite acordă, obligatoriu, o indemnizaţie de vacanţă. Modalitatea de acordare se stabilește prin hotărâre a Guvernului. Valoarea anuală a indemnizaţiei de vacanţă este la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic (...) Indemnizaţia de vacanţă nu se acordă persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, alese şi numite", scrie în act referitor la indemnizația de vacanță.

De menționat este că, potrivit unui proiect pus în dezbatere de Ministerul Turismului, românii vor beneficia de bani de vacanță și vara aceasta, numai că sub formă de tichete (mai multe detalii puteți afla citind acest material), urmând ca, de la anul, potrivit proiectului Legii salarizării, să se dea bani. Despre stadiul respectivului proiect nu se mai știe însă nimic.