UPDATE: Averile ilegale ale vinovaților de abuz în serviciu vor putea fi confiscate, chiar dacă au ajuns la alte persoane

Și cei ce vor fi condamnați pentru fapte precum abuz în serviciu sau folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane (fosta infracțiune de conflict de interese) vor putea să-și vadă averile confiscate, potrivit unui Proiect de lege pentru modificarea și completarea Codurilor penal și de procedură penală. Actul a fost pus în dezbatere publică în luna aprilie de către Ministerul de Justiție și a fost adoptat azi de Executiv, în ședința săptămânală. El va ajunge însă în Parlament pentru a fi dezbătut și votat în fiecare dintre cele două Camere și va trebui promulgat și de șeful statului, într-un final. Apoi, prevederile se vor aplica, dacă rămân în forma asta sau într-o formă schimbată, după publicarea proiectului în Monitorul Oficial.

Una din modificările interesante pe care le prevede pentru Codul penal este legată de confiscarea pe care poate dispune instanța asupra averii celui ce va fi condamnat. În concret, judecătorii vor putea să decidă confiscarea averii unei persoane indiferent pentru ce faptă penală se dispune condamnarea, atâta timp cât e vorba de o infracțiune de natură să-i aducă foloase materiale. În plus, atunci când analizează diferența dintre veniturile legal obținute și averea celui condamnat, judecătorul nu va fi interesat de pe urma cărei infracțiuni s-a strâns averea respectivă.

"Sunt supuse confiscării și alte bunuri decât cele menționate la art. 112 (confiscarea specială - n.red.), când față de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material și pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanța își formează  convingerea că bunurile respective provin din activități  infracționale. Convingerea instanței se poate baza inclusiv pe disproporția dintre veniturile licite și averea persoanei", prevede textul din proiect pentru confiscarea extinsă.

În prezent, în Codul penal, la confiscarea extinsă regăsim o listă de infracțiuni la care judecătorul se raportează atunci când decide sau nu confiscarea averii unui inculpat. Spre exemplu, sunt supuse confiscării bunurile celui judecat pentru infracțiuni contra patrimoniului (furt, tâlhărie etc.), evaziune fiscală, spălare de bani, trafic de droguri sau de persoane, infracțiuni privind jocurile de noroc, regimul vamal, infracțiunile de corupție și cele asimilate acestora etc.

În lista prevăzută nu se regăsesc însă și "infracțiunile de serviciu" (denumirea categoriei de infracțiuni așa cum este prevăzută în Codul penal). Adică nu regăsim infracțiuni precum abuzul în serviciu, folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane, obținerea ilegală de fonduri, delapidarea ori neglijența în serviciu. Cu alte cuvinte, cu privire la persoana condamnată pentru astfel de infracțiuni sau pentru altele care se află pe acea listă nu se poate dispune confiscarea bunurilor dobândite în urma unei infracțiuni de serviciu.

"Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței. Confiscarea extinsă poate fi dispusă și asupra bunurilor transferate către terți, dacă aceștia știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului a fost evitarea confiscării", mai scrie în proiectul adoptat azi de Guvern.

Noutatea o reprezintă posibilitatea de a confisca lucrurile respective și de la terțe persoane (prieteni, rude, foști soți etc.), cărora infractorii le-au transferat (de cele mai multe ori, prin acte simulate, de fațadă) bunurile respective pentru ca ele să nu le poată fi confiscate de către autorități în cursul procesului penal. Important este ca persoanele respective să fi știut care e scopul acelor manevre, respectiv îngreunarea/imposibilitatea confiscării.

"În cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, luarea de către procuror a măsurilor asiguratorii (spre exemplu, sechestrarea - n.red.) pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie", se mai prevede în proiect, în materia procedurii penale.

Această obligație a procurorului cu privire la bunurile ce ar putea fi confiscate nu se regăsește actualmente în Codul de procedură penală. Procurorul are doar posibilitatea de a dispune astfel de măsuri cu privire la bunurile care ar putea fi folosite pentru a garanta că cel vizat va plăti amenda/ cheltuielile judiciare sau care ar putea fi folosite la repararea pagubei produse prin acea infracțiune.

Totuși, cei împotriva căruia se vor dispune măsuri de confiscare le vor putea contesta în termen de 48 de ore, potrivit proiectului: "Împotriva hotărârii prin care instanța de apel dispune măsura de siguranță a confiscării speciale ori a confiscării extinse, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestație numai în ceea ce privește această măsură de siguranță".

Atenție! Prevederile proiectului de lege NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare acesta trebuie adoptat prin vot în Parlament, promulgat de președintele României și publicat apoi în Monitorul Oficial.