Potrivit ultimelor informații făcute publice, impozitul pe venitul global pe gospodărie va fi introdus în legislația autohtonă din 2018 și va reprezenta un mod de calcul nou, comparabil cu cel întâlnit în Statele Unite ale Americii, Franța ori Belgia.
Totuși, măsurile propuse de Finanțe sunt considerate rupte de realitatea administrării fiscale din țara noastră de către Gelu Ștefan Diaconu, fost președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), cel care a publicat recent, pe blogul personal, 13 argumente pentru care apariția noilor prevederi nu s-ar putea plia situației existente în România.
În primul rând, fostul șef al ANAF arage atenția că, odată definită gospodăria, este necesar un recensământ al persoanelor care se gospodăresc împreună, un aspect greu realizabil, în condițiile în care nu există o centralizare a sursei datelor. Totodată, atribuirea unui consultant fiscal la fiecare 200 de gospodării ar însemna un necesar de 35.000 de astfel de specialiști, cu 12.000 mai mult decât salariații din toată instituția Fiscului.
Astfel, Diaconu consideră că angajarea, plata și instruirea acestor consultanți ar implica costuri uriașe, iar aceste persoane se vor bucura de un venit considerabil sigur. De altfel, potrivit informațiilor furnizate în presa centrală, un consultant fiscal ar putea fi plătit cu până la 10.000 de lei lunar.
În plus, sursa citată este de părere că nu va exista o relaxare a birocrației administrative, ci din contră, viața contribuabililor va fi îngreunată și va duce și la blocarea activității/ sistemului electronic al ANAF, care deja funcționează la avarie, în contextul în care infrastructura este depășită, iar gradul de încărcare al serverelor este de peste 90%.
"Credeți că introducerea în prelucrare a unui număr suplimentar de 7-8 milioane de declarații, cu date complicate în raport de numărul/natura deducerilor, într-un sistem care este în pragul colapsării este posibilă?", se întreabă Gelu Diaconu.
Chiar și în situația în care instituția Fiscului ar fi capabilă să preia sarcina administrativă suplimentară (înregistrare, stabilire obligații, evidență, plată/compensare, control etc.), calendarul de implementare nu va putea fi pus în practică. Conform datelor furnizate de ministrul muncii, noul sistem ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2018, urmând ca selectarea consultanților fiscali și arondarea gospodăriilor pentru fiecare dintre aceștia să aibă loc nu mai târziu de 1 decembrie 2018.
Un alt element important de care trebuie ținut cont, în opinia fostului șef al ANAF, este transferul responsabilității declarării veniturilor de la plătitor (cum este cazul veniturilor cu reținere la sursă) către toți membrii realizatori de venituri într-o gospodărie. "Trecând de la reținerea la sursă lunară la plata anuală a impozitului pe venit cine va suporta, timp de un an, <<gaura>> făcută de min. 10% bugetului?", avertizează Diaconu.
Nu în ultimul rând, fostul președinte al Fiscului consideră că sistemul globalizării veniturilor și a acordării deducerilor este valabil pentru "țări cu un nivel al taxării veniturilor mult mai ridicat, în cote progresive și cu un sistem informatic integrat performant de administrare fiscală". Astfel, comparația cu statele enumerate la începutul articolului nu își are rostul, în opinia acestuia.
În fine, ideea că introducerea impozitului pe venit global va duce la reducerea evaziunii fiscale este pur teoretică și de impact nesemnificativ în opinia lui Diaconu, "întrucât sfera fiscalizării tuturor operațiunilor din economie este cu mult mai largă și mai complexă decât operațiunile strict limitate pentru care populația va cere bonuri fiscale deoarece se vor acorda deduceri".
Notă: Cele mai importante informații legate de introducerea impozitului pe gospodărie pot fi găsite aici.