CEDO: România va avea șase luni pentru a găsi soluții la problema condițiilor de detenție

CEDO a pronunțat astăzi o hotărâre-pilot împotriva României prin care critică condițiile inumane de detenție și supraaglomerarea din penitenciarele din România. Decizia Curții a fost pronunțată în Cauza Rezmiveș contra României, dar nu este încă definitivă, ceea ce înseamnă că nici termenul impus în care statul român ar trebui să ia măsuri în această privință nu a început să curgă.

Găsind că problemele ridicate de reclamanți sunt proprii întregului sistem penitenciar din țara noastră și că multe dintre cererile adresate CEDO au la bază aceleași considerente, judecătorii Curții au decis că trebuie să dea o hotărâre-pilot prin care să-i indice României, în mare, cum ar trebui să rezolve problemele.

Concret, CEDO a indicat următoarele:

• România trebuie să ia măsuri pentru dezaglomerarea închisorilor și pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție (deținuții s-au plâns de lipsa luminii naturale, de scurtimea plimbărilor în aer liber, de lipsa activităților socio-culturale, de lipsa igienei la toalete, în celule, de mucegaiul prezent în pereți, de prezența rozătoarelor și insectelor, de calitatea mâncării ș.a.m.d.);
• statul român trebuie să introducă un remediu preventiv și unul pentru compensarea condițiilor inumane și degradante de încarcerare; mai exact, să le dea posibilitatea deținuților care suferă în aceste condiții să ceară, prin intermediul unei căi de acces în justiție, o compensație pentru ceea ce trebuie să suporte în detenție;
• în maxim șase luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, România va trebui să vină cu un plan de măsuri pentru a implementa măsurile generale recomandate.

Potrivit Convenției europene a drepturilor omului, hotărârile unei Camere a CEDO devin definitive astfel:

• când părțile declară că ele nu vor solicita retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere (această procedură poate fi comparată cu apelul/ recursul făcut la o decizie a unei instanțe naționale, numai că motivele pentru retrimitere sunt excepționale);
• la trei luni de la data hotărârii, dacă retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere nu a fost cerută;
• sau când Colegiul Marii Camere respinge cererea de retrimitere.

Dacă părțile din această cauză nu vor cere retrimiterea cauzei la Marea Cameră a CEDO, ceea ce e foarte probabil, atunci hotărârea-pilot publicată astăzi pe site-ul Curții va deveni obligatorie peste trei luni, adică începând cu 26 iulie 2017. Dacă părțile declară în perioada următoare că nu vor cere retrimiterea, atunci hotărârea va putea să devină definitivă chiar mai devreme de 26 iulie. Practic, se dă posibilitatea părților să facă o solicitare de retrimitere la Marea Cameră într-un termen de trei luni de zile de la data hotărârii, adică din 25 aprilie.

Esențial este faptul că hotărârea nu este definitivă la acest moment, prin urmare, nici termenul de șase luni în care statul român trebuie să vină cu un plan de măsuri pentru remedierea problemelor din penitenciare nu a început să curgă încă.

Notă: Când CEDO pronunță o hotărâre-pilot o face în primul rând pentru a se scuti pe sine de a soluționa fiecare caz în parte din numărul foarte mare de cereri făcute pe aceeași problemă. În cazul nostru, Curtea găsit că sunt prea multe cereri formulate pe problema condițiilor de detenție din România și a supraaglomerării penitenciarelor, ceea ce indică o problemă mai generală a României, la care aceasta trebuie să lucreze pentru a o îmbunătăți. În acest fel, CEDO a decis că e indicat să pronunțe o hotărâre-pilot prin care să arate statului român ce trebuie remediat și în ce mod (indicațiile Curții au doar caracter general și sunt recomandări pe care statul trebuie să le ia în seamă, dar nu sunt obligații absolute).