UPDATE: ICCJ: Imobilele "Prima Casă" nu pot fi executate silit de alți creditori în primii cinci ani de la achiziție

Imobilele cumpărate prin programul "Prima Casă" și care se află încă sub interdicția de înstrăinare de cinci ani nu pot fi executate silit de către alți creditori, a stabilit ICCJ în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Decizia ICCJ nr. 32/2017 oferă o lămurire pentru o chestiune de drept care a fost interpretată în mai multe feluri de către judecătorii români și este obligatorie, începând de azi, pentru toate instanțele din România, fiind publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 460.

"Sintagma «interdicţia de înstrăinare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani», cuprinsă în prevederile art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” (...) se interpretează în sensul că imobilele asupra cărora este instituită interdicţia de înstrăinare nu pot face obiectul unei executări silite pornite la cererea unor creditori chirografari, fiind alienabile condiţionat de acordul Ministerului Finanţelor Publice şi al băncii finanţatoare", potrivit deciziei Curții.

Conform OG nr. 60/2009, "Prima casă" este un program guvernamental prin care românii ce îndeplinesc anumite condiții (detalii, aici) pot să ia credite pentru cumpărarea/ construirea unor locuințe, statul fiind cel care garantează creditele respective în proporție de 40 sau 50%, după caz. Cei care și-au cumpărat case și apartamente prin "Prima Casă" nu pot să le vândă în următorii cinci ani de la achiziție și nu pot să le greveze cu sarcini (adică, de pildă, să pună pe ele alte ipoteci) pe toată perioada contractului de garantare cu statul. Mai mult, pe imobilele respective există oricum o ipotecă în favoarea statului român.

Problema care a fost interpretată diferit de judecătorii români a fost, potrivit actului de sesizare a ICCJ, dacă acea interdicție de înstrăinare pe cinci ani se referă doar la înstrăinările voluntare sau și la cele care se fac fără voia proprietarului. Mai precis, unii judecători au considerat că formularea din OG nr. 60/2009 are în vedere numai actele pe care le-ar face proprietarul (vânzări, donații sau alte tipuri de înstrăinare voluntară) din proprie inițiativă.

Alții, în schimb, au considerat că formularea se referă și la înstrăinările care nu țin de consimțământul proprietarului, cum ar fi, de pildă, executarea silită pornită de alți creditori de-ai săi decât cei din creditul "Prima Casă". Așa cum am văzut însă, ICCJ a spus că sunt vizate de textul de lege ambele situații, adică și înstrăinările voluntare și cele involuntare. Prin urmare, un alt creditor al proprietarului "Prima Casă" nu poate să ceară executarea silită a casei cumpărate prin program, tocmai pentru că există acea interdicție pentru cinci ani în OG nr. 60/2009.

Curtea explică faptul că creanțele rezultate din garanțiile acordate și plătite de instituțiile de credit în programul "Prima Casă" sunt creanțe bugetare, ce trebuie recuperate de stat potrivit legislației fiscale. Iar numai prin punerea acestei limitări la înstrăinare s-ar asigura satisfacerea cât mai bună a creanței. Dacă oricine ar putea să execute silit imobilul respectiv, atunci interesele statului ar fi afectate.
 

Notă: Deciziile pe care le pronunță ICCJ în cadrul completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sunt obligatorii pentru toate instanțele române, odată ce sunt publicate în Monitorul Oficial. Acestea sunt date în contextul în care judecătorii cauzei ce se discută în ultimă instanță consideră că ICCJ trebuie să lămurească o problemă de drept de care depinde soluționarea corectă a acelei cauze.