Consilierii locali au posibilitatea să obțină în același timp și banii de șomaj și indemnizația de ședință prevăzută de legislația specifică, potrivit unei clarificăr oferite anul acesta de ICCJ. Decizia nr. 53/2017 a fost dată în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă și a devenit obligatorie pentru toate instanțele odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 916 din 22 noiembrie 2017.
"Dispozițiile art. 5 pct. IV lit. c, art. 44 lit. n din Legea nr. 76/2002, raportate la dispozițiile art. 34 și art. 36 din Legea nr. 393/2004, se interpretează în sensul că indemnizația de șomaj poate fi cumulată cu indemnizația de ședință de către consilierii locali", este concluzia ICCJ.
Spre deosebire de regimul juridic din cazul primarilor, viceprimarilor, președinților sau vicepreședinților de consilii județene, unde legea asimilează perioada mandatului cu un raport de muncă, la consilierii locali nu suntem în aceeași situație, a punctat Curtea. Un consilier local poate să aibă un mandat în desfășurare și un raport de muncă simultan.
Apoi, mai spune ICCJ, "indemnizația de ședință obținută de un consilier local nu are natura juridică a unui venit salarial, constant și permanent, întrucât activitatea consilierului local nu reprezintă o activitate profesională sau asimilată acesteia, după cum nici indemnizația aferentă acestei calități nu poate fi asimilată cu un venit dintr-o astfel de activitate", conform deciziei publicate miercuri.
Cazul în care Înalta Curte s-a pronunțat cu privire la acest aspect este următorul, potrivit actului de sesizare: anul trecut, consilierul local X a obținut o indemnizație de șomaj în aceeași perioadă în care obținea și banii sub formă de indemnizație de ședință, la care avea dreptul prin lege, fiind consilier local; ulterior, acesta a fost executat silit pentru recuperarea banilor de șomaj (plus unele penalități), pe motiv că nu avea dreptul la aceștia, fiindcă obținea indemnizația de ședință.
Apărătorul consilierului a considerat că banii respectivi nu sunt obținuți în urma unui contract de muncă, a unui contract civil sau a unui contract de drept public. În fapt, susținea acesta, e vorba de bani care vin doar din când în când, nu lunar sau cu o anumită regularitate. Asta ar însemna că un consilier local poate cumula banii de șomaj și indemnizația de ședință, atâta timp cât aceasta din urmă nu e mai mare de 500 de lei (valoarea indicatorului social de referință).
Despre indemnizația de ședință aflăm din Legea nr. 393/2004: "Pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizație de ședință. Președinților și vicepreședinților consiliilor județene nu li se acordă indemnizație de ședință". Perioada în care o persoană e consilier local nu se ia în calcul la vechimea în muncă, dar pentru banii respectivi se plătește impozit la stat, iar chestiunea impozitării a făcut ca celelalte instanțe să se pronunțe în mod diferit asupra problemei (printre alte criterii).
Ca să înțelegem mai bine, trebuie să menționăm câte ceva despre indemnizația de șomaj. Potrivit Legii nr. 76/2002, banii de șomaj nu pot fi obținuți decât de către cei care nu au un loc de muncă și nu obțin alte venituri sau realizează, din activități autorizate de lege, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință (adică 500 de lei). Ce se înțelege prin activități autorizate de lege? Conform Hotărârii Guvernului nr. 174/2002, e vorba, de pildă, de activitatea zilierilor, de cedarea folosinței bunurilor (închirierea unor locuințe, de exemplu), de activitatea persoanelor fizice autorizate etc.
În același timp, aceeași hotărâre subliniază faptul că cel care obține venituri impozabile nu îndeplinește condiția pentru a primi șomaj (faptul că nu obține venituri). Or, indemnizația de ședință este impozabilă. În plus, Legea nr. 76/2002 stabilește clar că indemnizația de șomaj nu se mai plătește de la momentul în care șomerul începe activitatea într-o funcție electivă.
Notă: Deciziile pronunțate de ICCJ în cadrul completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sunt obligatorii pentru toate instanțele de judecată de la momentul în care sunt publicate în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (0)