Trecerea CAS și CASS în totalitate la angajați ar putea aduce reduceri ale salariilor nete cu 22%

Numărul contribuțiilor sociale obligatorii ar urma să scadă, de la 1 ianuarie 2018, de la șase la doar două, așa cum se arată în programul de guvernare al Executivului condus de Mihai Tudose. Măsura a fost readusă joi în prim-plan de Ministerul Finanțelor Publice, explicându-se că CAS și CASS vor fi datorate doar de salariați, însă vor fi plătite efectiv de angajatori.

„Aceste contribuții vor fi datorate de către angajat, însă obligația stabilirii, reținerii și plății acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni în continuare angajatorului. În acest sens, sumele reprezentând CAS și CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu, vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creșterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei și implicit o pensie mai mare. Măsurile nu vor implica creșterea cheltuielilor salariale pentru angajator. Totodată, având în vedere și scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat”, scrie într-un comunicat remis redacției noastre de minister.

În acest context, Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanță fiscală și juridică din cadrul PwC România, a atras atenția că măsura pregătită de Executiv ar putea duce la scăderi ale salariilor nete ale angajaților cu aproximativ 22%.

„Poate că cei mai mulți dintre angajatori vor înțelege să acopere acest cost suplimentar, care va reveni angajaților, prin creșterea salariilor, însă nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile. Astfel, pot apărea situații în care angajații vor avea un salariu net mai mic decât în prezent cu circa 22%. Pe de altă parte, aceste efecte vor fi parțial contrabalansate de reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% (altă intenție pe care Executivul o are pentru data de 1 ianuarie 2018 - n. red.)”, a punctat Mihaela Mitroi, conform unui comunicat de presă remis astăzi redacției noastre.

Practic, în comunicatul PwC România scrie că, pentru a evita ca salariații să fie afectați de trecerea CAS și CASS în totalitate în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute cu 22,75%. Cu toate acestea, firmele private nu pot fi obligate să ia o asemenea decizie în toate cazurile.

„Pentru ca angajații să nu fie afectați de această creștere a poverii fiscale în sarcina lor, angajatorul ar trebui să le crească salariile brute, potrivit programului anunțat de Guvern, cu 22,75%. Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligați să modifice nivelurile salariale decât pentru salariații plătiți la nivelul salariului minim pe economie, contractele de muncă fiind înțelegeri private, iar statul nu poate impune modificarea acestora fără acordul părților”, scrie în comunicatul de presă.

Salariul brut este suma totală acordată lunar unui salariat, însă salariul net este suma pe care acesta o primește efectiv în mână și este considerabil mai mică. Diferența între salariul brut și salariul net este reprezentată, practic, de partea de contribuții sociale (pensii, sănătate, șomaj) și impozit pe venit datorată de fiecare salariat. De exemplu, la un salariu minim brut de 1.450 de lei, salariul net este de 1.065 de lei, iar diferența de 385 de lei (contribuții sociale și impozit pe venit) se duce la stat.

Așadar, contribuțiile la pensii și sănătate ar fi transferate integral salariaților, în condițiile în care acestea sunt împărțite în prezent între angajați și angajatori. Mai precis, acum vorbim de un total de minimum 26,3% la pensii (10,5% pentru salariat și 15,8% pentru angajator) și de un total de 10,7% la sănătate (5,5% pentru salariat și 5,2% pentru angajator). Contribuția la șomaj (0,5% cu 0,5%), ce este datorată acum și de salariat, și de angajator, ar urma să dispară de la 1 ianuarie 2018.

Practic, contribuțiile la pensii, sănătate și șomaj sunt singurele pentru care salariații trebuie să plătească la stat o cotă împărțită cu angajatorul. Celelalte trei contribuții sociale obligatorii (concedii medicale, accidente de muncă și boli profesionale, creanțe salariale) sunt datorate exclusiv de angajator și ar urma să dispară, de asemenea, de la 1 ianuarie 2018.

„România ar deveni astfel singura țară din Uniunea Europeană care lasă contribuțiile sociale exclusiv în sarcina angajaților. Acest sistem nu se aplică în niciun alt stat membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuțiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora, susținerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem (de exemplu: elevi, studenți, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuției)”, a mai declarat Mihaela Mitroi.

Atenție! Măsurile propuse în programul de guvernare NU se aplică momentan. Acestea urmează să fie incluse în proiecte de acte normative ce vor fi dezbătute public înainte de a fi adoptate și publicate în Monitorul Oficial.