Opinie: Deloitte despre split TVA: IMM-urile vor fi cele mai afectate de noul sistem de plată a TVA

Introducerea noului sistem privind plata defalcată a TVA, prin care se intenționează utilizarea unui cont bancar dedicat încasărilor şi plăților de TVA, urmează să se aplice opțional, de la 1 septembrie, dar obligatoriu începând cu 1 octombrie 2017, potrivit unui proiect de act normativ lansat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Astfel, companiile înregistrate în scopuri de TVA vor fi obligate să-și deschidă un cont bancar distinct -- „Contul de TVA” -- pentru a încasa TVA de la clienți, respectiv pentru a plăti TVA facturată furnizorilor. Practic, mecanismul de plată defalcată a TVA va presupune, în primul rând, deschiderea unui cont de TVA de către persoanele impozabile, inclusiv instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA la trezorerie sau la bancă, dar și alte măsuri, așa cum am explicat aici. 

Totodată, proiectul de act normativ aflat acum în dezbatere publică prevede amenzi pentru cei care încalcă obligațiile de plată a TVA prin acest nou sistem, amenzi de până la 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului.

„Prin acest mecanism se urmărește creșterea nivelului de conformare a persoanelor impozabile, prin asigurarea resurselor financiare ale acestora pentru plata TVA datorate bugetului de stat, având în vedere că taxa încasată de la clienți nu mai poate fi direcționată pentru alte plăți, ci doar pentru taxa datorată furnizorilor sau bugetului de stat”, justifică MFP în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.

Totuși, chiar dacă implementarea unui astfel de mecanism a circulat de mai mulți ani, mai precis chiar de la apariția sistemului de TVA, aceasta nu a putut fi pusă efectiv în practică, din cel puțin două motive importante, respectiv impactul semnificativ asupra capitalului de lucru și povara administrativă, după cum arată specialiaștii de la Deloitte într-un comunicat publicat pe site-ul propriu al companiei.

Alte state pregătesc cu anii un astfel de sistem

Potrivit reprezentanților departamentului de taxe din cadrul Deloitte, Bulgaria a avut un astfel de sistem până pe 1 ianuarie 2007, dar a renunțat din cauza motivelor de mai sus și a influenței lor în special asupra întreprinderilor mici si mijlocii.

Totodată, Italia a implementat un sistem de defalcare a plății de TVA în urmă cu câțiva ani, dar în mod limitat (livrări de bunuri/prestări de servicii către stat, companii de stat, companii listate).

"Sistemul italian este diferit de cel românesc, respectiv clientul este obligat să plătească TVA în locul furnizorului, iar banii sunt plătiți în contul bancar al statului. Italia a obținut derogare de la Comisia Europeană pentru a aplica acest sistem, conform directivei de TVA", este explicat în materialul de analiză. 

La rândul său, Polonia încearcă să implementeze de la 1 ianuarie 2018 un sistem similar cu cel propus acum în România, dar pe care îl pregătește de mai bine de doi ani.

Comparativ, măsura se vrea introdusă în România într-un timp foarte scurt, fără un studiu de impact, astfel că, deși se poate dovedi o idee bună în combaterea evaziunii fiscale, implementarea ei din scurt poate afecta contribuabilii onești, la fel ca și alte inițiative ale ultimilor zece ani. În acest sens, experții de la Deloitte amintesc de registrul operatorilor intracomunitari, formularul 088 sau impozitarea bacșișului, printre altele. 

"La cum arată în acest moment, mecanismul de plată defalcată a TVA va avea un impact negativ semnificativ din cauza poverii administrative mai mari si a influenței în cash flow. Caracterul obligatoriu o va face și mai dificil de gestionat. Aceasta va afecta fără deosebire evazioniști si contribuabili onești", atenționează specialiștii. 

Mai mult, companiile vor fi afectate și de termenele de plată. Astfel, presupunând că o tranzacție are un termen de plată de 60 de zile, TVA trebuie plătită până pe 25 a lunii următoare de către furnizor. În cazul în care clientul va plăti TVA, acesta va efectua plata către contul TVA, iar furnizorul nu va putea să utilizeze banii dacă nu este aprobat de ANAF: "Prin urmare, ar exista, de fapt, un dublu impact. Proiectul nu prevede niciun termen pentru aprobarea de către ANAF a transferului de la contul de TVA la contul curent", punctează experții în fiscalitate de la Deloitte, care arată că o astfel de măsură ar putea funcționa doar dacă ar fi pregătită în mod corespunzător și în timp util. 

Pentru a obține efecte complete, ar trebui să se integreze într-un mediu electronic mai larg de conformitate, de exemplu, SAF-T și controale electronice, case de marcat legate de autoritatea fiscală, facturare electronică etc.

Așa cum a făcut Polonia, România ar trebui să acorde și beneficii contribuabililor, cum ar fi o reducere a timpului de rambursare a TVA sau reducerea sau eliminarea obligațiilor accesorii.

Nu în ultimul rând, nota de fundamentare a proiectului de act normativ menționează că actul nu contravine prevederilor comunitare. Totuși, sistemul de plată defalcată a TVA vizat de România ridică câteva întrebări în privința conformării cu directiva europeană de TVA și Constituția României întrucât contul bancar nu este în fapt deținut de persoana impozabilă, ci de stat. Chiar dacă persoana impozabilă este proprietarul banilor din punct de vedere juridic, limitarea utilizării lor arată că, în realitate, statul dispune de bani ca și când ar fi proprietarul acestora.

De asemenea, e discutabil dacă penalitatea de 50% respectă principiul proporționalității în cazurile în care contribuabilii au achitat suma TVA netă la stat în termenul legal.

Principalele obstacole pentru contribuabili

Specialiștii de la Deloitte au enumerat și câteva dintre provocările pe care le vor întâmpina contribuabilii în implementarea și folosirea noului sistem, astfel:

• Clienții nu vor mai face o singură plată pentru bunurile și serviciile achiziționate, ci își vor dubla plățile: suma netă remisă contractorului în contul obișnuit de TVA, respectiv TVA în contul special de TVA al contractorului;
• Furnizorii vor fi nevoiți să găsească surse noi de finanțare a TVA si vor întâmpina probleme de cash flow (din moment ce trebuie să achite TVA pentru a nu fi penalizați de stat chiar dacă nu au încasat-o de la furnizori). Întreprinderile mici și mijlocii ar fi cele mai afectate;
• Flexibilitatea de a folosi cash-ul acumulat în contul de TVA va fi foarte restrânsă, aproape zero;
• Termenele de plată, formularea contractelor și a aranjamentelor de business vor trebui revizuite;
• Băncile/ Trezoreria vor deschide automat conturile de TVA (fără a fi nevoie să încheie alte acorduri suplimentare). În 90 de zile, contribuabilii vor trebui să confirme deschiderea acestor conturi de TVA de către bănci (la Trezorerie, conturile vor rămâne deschise);
• Proiectul nu se referă la compensări / barter între contribuabili. Așa cum pare să fie construit sistemul, contribuabilii ar putea fi obligați să efectueze plăți încrucișate de TVA, chiar dacă baza este compensată.

Notă: Mai multe detalii și opinii pe tema introducerii plății fracționate a TVA găsiți aici.