Chiar dacă foarte mulți angajați își doresc să trimită doar un e-mail cu perioada în care vor lipsi sau să completeze o cerere de concediu și să o depună la departamentul de resurse umane și apoi să plece fără nicio grijă în concediu, în realitate, în Italia, legislația stabilește că un angajat, pentru a putea pleca în concediu și pentru a nu fi considerat “absent nemotivat”, are nevoie de acordul angajatorului. Altfel spus, concediul de odihnă trebuie aprobat. Legislația muncii din Italia nu specifică, în cazul în care angajatul pleacă în concediu fără acordul angajatorului, dacă riscă demiterea. Mai multe clarificări privind acest aspect au fost date publicității recent de către Curtea Supremă de Casație.
În prezent, inclusiv în România, se folosește exprimarea “îmi voi lua concediu în august”. În practică însă este nevoie de mai mult decât lansarea unui anunț către angajator. În esență, angajatul propune un interval în care va lipsi de la serviciu, iar angajatorul îl acceptă. Altefel spus, angajatul are posibilitatea de a indica o perioadă preferată în care să beneficieze de concediul de odihnă. Compania evaluează solicitarea acestuia și îi dă un răspuns. În evaluarea cererii, angajatorul va ține cont și de nevoile companiei și de posibilitatea înlocuirii temporare a angajatului plecat în concediu cu unul dintre colegii săi. Refuzul nemotivat de acordare a concediului, mai ales repetat, constituie un abuz. De fapt, refuzul angajatorului trebuie să se bazeze pe un motiv sau nevoie reală a firmei și nu pe o dorință personală.
Stabilirea perioadei efectuării concediului de odihnă
Angajatorul stabilește (sau există deja o regulă permanentă), la începutul fiecărui an, perioada (perioadele) în care angajații pot beneficia de concediul de odihnă. Se poate opta pentru concediile colective, în care pot intra toți angajații sau doar cei din anumite departamente și în acest caz activitatea firmei este suspendată total sau parțial și se mai poate opta pentru concediile de odihnă individuale și fără întreruperea activității firmei.
Pentru acordarea concediilor individuale, angajatorul nu trebuie să aleagă o perioadă la întâmplare, ci să o stabilească în funcție de nevoile firmei, dar și de dorința salariatului. Pe de altă parte, salariatul nu poate pleca în concediu fără acordul angajatorului, el fiind considerat, în cazul în care pleacă fără aprobarea acestuia, absent nemotivat.
Transmiterea solicitării
Angajații pot alege metoda prin care informează angajatorul asupra perioadei în care doresc efectuarea concediului de odihnă, dar este recomandat ca această solicitare să fie făcută în scris, printr-un formular tipărit sau prin e-mail. Ulterior, angajatorul confirmă efectuarea concediului în perioada propusă de salariat sau propune un alt interval apropiat, în funcție de nevoile firmei.
Pentru o comunicare mai rapidă si eficientă se recomandă transmiterea solicitării prin mijloace electronice, și anume prin e-mail.
După stabilirea perioadei de concediu, angajatorul poate modifica perioada, în baza unor schimbări în nevoile firmei, dar aceste modificări trebuie anunțate înainte de începerea perioadei de concediu, deoarece salariatul nu e obligat să renunțe la concediu și să se întoarcă la serviciu.
Concediile neaprobate
Curtea Supremă de Casație consideră că, în cazul în care un salariat și-a anunțat intenția de a pleca în concediu, dar nu a obținut aprobarea angajatorului și totuși a plecat, este considerat absent nemotivat. Totuși, la întoarcerea salariatului din concediu, acesta nu este demis automat. De fapt, orice sancțiune disciplinară trebuie aplicată după analizarea fiecărui caz în parte și a condițiilor în care a avut loc acest eveniment și/sau dacă a existat rea-credință din partea angajatului.
Comentarii articol (1)