Cinci semne că mediul de afaceri este mai expus în fața unei noi crize economice decât a fost în 2008

La nivel macroeconomic, studiul scoate în evidență câteva asemănări îngrijorătoare pe care economia românească le are cu situația înregistrată la debutul ultimei crize internaționale. Astfel, deși România a înregistrat o creștere economică record în ambele perioade analizate, aceasta se datorează consumului în creștere și nu investițiilor suplimentare care ar putea genera bunăstare pe termen mediu și lung.

Astfel, majorările salariale și creșterea ajutoarelor sociale oferite pe durata acestui an, corelată cu creșterea creditării au determinat ca o bună parte din banii populației să alimenteze economiile altor țări, ceea ce a determinat adâncirea deficitului comercial înregistrat. Cu alte cuvinte, românii au consumat preponderent bunuri importate, valoarea acestora depășind-o pe cea a exporturilor companiilor românești.

În baza analizei situațiilor financiare depuse de către întreprinderi la finalul exercițiilor financiare din 2016 și 2008, studiul citat scoate în evidență cinci diferențe majore care ne fac mai vulnerabili în fața unei potențiale crize economice internaționale:

1. Companiile își recuperează mai greu banii acum decât în urmă cu nouă ani

Dacă în anul 2008 companiile înregistrau o durată de recuperare a creanțelor (sumele datorate de către clienți) de 60 de zile de la data emiterii facturii, în 2016 situația s-a înrăutățit dramatic, ajungându-se la termene de până la 105 zile, ceea ce face ca firmele să fie mult mai legate unele de altele, astfel că lipsa temporară a lichidităților sau intrarea în faliment a unor agenți economici vor provoca un efect de domino în rândul mediului de afaceri, generând mai departe insolvența partenerilor comerciali.

Exprimând metaforic acest aspect, „o piatră aruncată în lac” (simbol al unei crize internaționale) va genera „valuri de două ori mai înalte”.

Studiul identifică trei sectoare economice cu un risc mai mare de contagiune, acestea fiind construcțiile (unde creșterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile la 220 zile în perioada analizată), serviciile prestate companiilor (unde creșterea este de la 126 la 216 zile) și agricultura (unde creșterea este de la 108 la 198 zile).

2. Întreprinderile mari rulează cea mai mare parte a banilor din economie

În plus, Iancu Guda atrage atenția, prin intermediul studiului amintit anterior, că în 2016 s-a observat o subțiere a păturii de mijloc formată din întreprinderile mici și mijlocii, ca urmare a concentrării activității economice la nivelul întreprinderilor mari.

Astfel, cele mai mari 1.000 de companii din România generează 50% din veniturile totale ale mediului de afaceri, procentul crescând de la 35%, cât a fost înregistrat în 2018.

Aceeași situație se înregistrează și în ceea ce privește distribuția profitului în rândul întreprinderilor din economia națională: 1% din numărul total al companiilor generează 46% din profitul total declarat la nivelul anului 2016.

Astfel, în lipsa unor rezerve financiare acumulate în anii de creștere economică, întreprinderile mici și mijlocii vor avea dificultăți reale în a depăși efectele unei noi crize economice internaționale.

3. Companiile și-au pierdut resursele financiare

Conform aceluiași studiu, reducerea impozitării dividendelor de la 16% la doar 5% a determinat o scădere drastică a capitalizării întreprinderilor, antreprenorii retrăgând în interes personal 85% din profiturile înregistrate în 2016 de către companii.

Ca o consecință, companiile nu mai dispun de resursele financiare necesare efectuării unor investiții, ele fiind astfel nevoite să recurgă la împrumuturi, ceea ce determină o creștere a gradului de îndatorare și o creștere a vulnerabilității sectorului economic în fața finanțării externe.

4. Capitalul de lucru consolidat a devenit negativ

În timp ce valorile pozitive ale capitalului de lucru indică o capacitate potențială bună de autofinanțare a firmelor, valorile negative indică presiuni asupra lichidități și creșterea riscului de insolvență. Cu alte cuvinte, companiile care înregistrează un capital de lucru negativ se regăsesc în situația în care nu pot onora datoriile urgente, cu termen scadent mai mic de un an.

La nivelul economiei naționale, sectoarele cele mai expuse riscului de insolvență sunt tranzacțiile imobiliare, hotelurile și restaurantele, dar și industria de mașini și echipamente.

5. Mediul de afaceri este acum mai tânăr și mai lipsit de experiență

Un ultim aspect surprins în cadrul studiului amintit este acela că mediul de afaceri este, în 2016, mai tânăr și mai lipsit de experiență decât a fost în urmă cu nouă ani.

Această concluzie este trasă pe baza următoarelor observații:

• numărul companiilor mai tinere de cinci ani a crescut în 2016 la 38% din numărul total al întreprinderilor active și care și-au depus situațiile financiare. Spre comparație, în anul 2008, numărul acestora era de doar 25% din totalul agenților economici;
• ponderea companiilor care nu desfășoară activitate a crescut în perioada analizată de la 20% la 28%;
• numărul companiilor care înregistrează capitaluri proprii negative a crescut de la 40% la 45% în perioada 2008 – 2016.

În finalul studiul analizat, Iancu Guda identifică și soluțiile care ar putea conduce la o creștere a capitalizării companiilor, printre acestea fiind sugerată creșterea capitalului social și acoperirea pierderilor înregistrate în ultimele exerciții financiare.

Ca o concluzie a studiului, Iancu Guda afirmă că, deși tabloul macroeconomic prezent în 2016 este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri actual este mai slab capitalizat, neexpeerimentat și mai expus în fața efectului de domino pe care îl are intrarea în insolvență a clienților. Astfel, un asemenea mediu de afaceri nu poate gestiona mai bine decît în 2008 o eventuală nouă criză internațională.