Propunerile MJ pentru modificarea legilor justiției, criticate dur în spațiul public

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a vorbit miercuri în cadrul unei conferințe de presă cu privire la propunerile pe care le are pentru modificarea legilor justiției (e vorba, mai exact, de Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 317/2004). Printre acestea se numără deopotrivă chestiuni referitoare la cariera magistraților și aspecte legate de numirea în funcțiile de conducere din sistemul de justiție, precum și mutarea Inspecției Judiciare, actualmente un organism autonom, sub aripa Ministerului Justiției.

Aceste ultime două puncte au făcut obiectul unor critici tăioase în ultimele 24 de ore, inclusiv din partea șefului statului. Într-un comunicat publicat ieri de președinție, se arată că ansamblul propunerilor ar aduce România pe calea regresului, iar nu a progresului în ceea ce privește independența justiției și lupta anticorupție. Potrivit șefului statului, numirea în funcții de conducere în sistemul de justiție nu ar trebui să cadă în atribuțiile ministrului justiției, pentru că așa ar apărea influența politicului în aceste proceduri.

"Propunerile prezentate astăzi (23 august 2017 - n.red.) de ministrul justiției se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a justiției, precum și împotriva luptei anticorupție (...) Ar fi în defavoarea țării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiției (...) O parte din măsurile anunțate încearcă inducerea unei false probleme și acreditarea ideii că președintele României ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar. În realitate, rapoartele MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare - n.red.), recomandările atât ale Comisiei de la Veneția, cât și ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni îl indică pe ministrul justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului în aceste proceduri", se arată în comunicatul șefului statului.

Apoi, potrivit opiniei transmise de Inspecția Judiciară, autonomia instituțională a acesteia este singura soluție pentru realizarea efectivă a misiunii sale. Or, dacă aceasta se întoarce acolo unde s-a aflat acum mai mulți ani, respectiv în sânul Ministerului Justiției, acest deziderat nu s-ar mai îndeplini. Reprezentanții Inspecției Judiciare nu au comentat însă alte chestiuni din propunerile ministrului.

Lipsa dezbaterii și transparenței decizionale - cel mai criticat aspect

De fapt, ceea ce stârnit critici din partea tuturor entităților oficiale care au luat poziție de ieri și până acum este lipsa transparenței decizionale cu privire la acest pachet de propuneri legislative și faptul că nu a existat o reală dezbatere publică pe seama lor.

Într-adevăr, la ora actuală, pe site-ul Ministerului Justiției nu se regăsește un proiect normativ pus în dezbatere care să reflecte ceea ce a punctat ministrul ieri în conferință. Chiar și redacția noastră a scris despre aceste propuneri bazându-se pe un document pus pe pagina ministerului, într-un comunicat, unde sunt înșirate mai mult decât succint niște idei (cele despre care ne-a vorbit ministrul în conferință).

"Propunerile ministrului justiției necesită respectarea exigențelor transparenței decizionale și supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodată, având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară și cariera magistraților, punctul de vedere al magistraților este obligatoriu", spune șeful statului.

"Această prezentare nu a fost însă însoțită de publicarea efectivă pe site-ul Ministerului Justiției a proiectului propriu-zis de modificare, care să permită consultarea lui și formarea unei opinii bazate pe o analiză proprie, sistematică, a întregului proiect de lege. Modificarea legilor justiției este necesară și reprezintă un moment crucial pentru societatea românească, fiind rezultatul unui demers început în urmă cu mai mulți ani (...) Pentru aceasta însă este nevoie de o comunicare onestă, profesionistă, bazată pe texte de lege concrete și argumente raționale din partea Ministerului Justiției, nu pe prezentări Power Point și reacții emoționale", transmite Uniunea Națională a Judecătorilor din România într-o scrisoare deschisă, susținând faptul că proiectul trebuie pus în dezbatere publică, neputându-se afirma că dezbaterea s-ar fi terminat deja.

Aceleași critici sunt aduse și de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism printr-un comunicat oficial: "(...) procurorii structurii de combatere a crimei organizate doresc existența unei dezbateri reale și a unui dialog permanent între instituțiile menționate mai sus astfel încât produsul legislativ rezultat să satisfacă exigențele strategiei naționale de dezvoltare a sistemului judiciar asumată de statul român".

Apoi, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis printr-un comunicat faptul că nu a primit propunerile pentru modificarea legilor justiției.