Split TVA: Trecerea de la firmă la PFA elimină birocrația și reduce costurile de funcționare

În perioadele de criză economică, micii antreprenori își reorganizează activiatea pe care o desfășoară, încercând să eficientizeze procedurile de lucru și să renunțe la cheltuieli suplimentare. Astfel, numărul societăților comerciale radiate crește, iar numărul celor nou-înființate înregistrează o scădere puternică, activitatea economică fiind direcționată către forme de organizare mai simple. Spre exemplu, dacă în anul 2008 se înființau puțin peste 20.000 de PFA-uri, în anul următor numărul acestora s-a dubat, ajungând la peste 40.000 de noi PFA-uri.

Putem trage aceeași concluzie și dacă privim numărul persoanelor fizice care s-au înregistrat  în 2017 la Oficiul Național al Registrului Comerțului în scopul desfășurării unor activități economice independente.

Chiar dacă la începutul anului autoritățile au luat decizia de a elimina o serie de taxe percepute de către ONRC, inclusiv cele cerute pentru înmatricularea unei societăți, cu scopul de a impulsiona numărul de SRL-uri și SA-uri existente în economie, foarte multe persoane au ales să se înregistreze ca PFA-uri sau alte forme fără personalitate juridică.

Astfel, în perioda 1 ianuarie – 31 iulie 2017, în România au fost înființate peste 25.700 de PFA-uri, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, conform datelor furnizate de ONRC. Pentru comparație, în aceeași perioadă a anului trecut au fost înregistrate aproximativ 21.700 de întreprinderi fără personalitate juridică.

În contextul în care o mulțime de taxe percepute de ONRC au fost eliminate, făcând înregistrarea unui SRL, spre exemplu, mai ieftină decât a fost în trecut, antreprenorii au preferat să se orienteze către forme de organizare fără personalitate juridică într-un procent mai mare cu 19% decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Astfel, o posibilă soluție pe care antreprenorii o vor găsi în perioada următoare pentru evitarea efectelor ce decurg din implementarea sistemului de split TVA va fi înregistrarea ca persoane fizice autorizate, renunțând parțial sau total la activitatea desfășurată prin intermediul societăților comerciale.

Persoana fizică își va putea desfășura activitatea economică fără a implementa cea mai importantă măsură prevăzută de sistemul de split TVA, respectiv deschiderea unui cont bancar special pentru TVA, în perioada în care cifra de afaceri continuă să rămână sub plafonul pentru ca o persoană impozabilă să își păstreze statutul de neplătitor de TVA, respectiv de 220.000 de lei.

Totuși, noua formă de organizare va aplica sistemul de split TVA doar în privința plăților, fiind necesară plata TVA-ului în contul distinct de TVA al furnizorului pentru toate facturile primite. Chiar și în aceste condiții, birocrația va fi mult diminuată, fiind evitată deschiderea unui cont special de TVA la bancă sau trezorerie și problemele de lichiditate care decurg de aici.

De asemenea, costurile contabile pot fi eliminate complet, cel puțin în perioada inițială a activității, având în vedere că este necesară ținerea contabilității în partidă simplă. Ulterior, ca urmare a creșterii volumului de activitate, al apariției unor angajați și în funcție de specificul activității, serviciile contabile redevin necesare.

În plus, un alt avantaj deloc de neglijat îl constituie faptul că antreprenorul își poate folosi profitul obținut în orice moment, fără a mai fi necesară încheierea exercițiului financiar anual și repartizarea dividendelor.

Introducerea split TVA va aduce birocrație și costuri suplimentare

Introducerea obligatorie a sistemului de plată defalcată a TVA-ului (numit și split TVA) de la începutul anului viitor a alarmat mediul de afaceri, măsura nefiind susținută de antreprenori. Mai mult, aceștia consideră că noul sistem va genera, începând cu 1 ianuarie 2018, probleme grave persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, printre care amintim:

• creșterea birocrației prin deschiderea obligatorie a unor conturi bancare speciale operațiunilor privind TVA;
• afectarea cash-flow-ului (diminuarea lichidităților) prin blocarea sumelor aferente TVA într-un cont bancar la care accesul este restricționat;
• neclarificarea tuturor aspectelor procedurale privind compensarea sau decontarea TVA-ului, sistemul de factoring, etc;
• costuri suplimentare legate de schimbarea sistemelor informatice, comisioane bancare, creșterea costurilor contabile;
• angajarea de personal suplimentar care să se ocupe efectiv de operațiunile cu Trezoreria (acolo unde este cazul) și ținerea unor evidențe zilnice a TVA-ului încasat și plătit.

În contextul detaliat mai sus, micii antreprenori vor considera că eforturile de adaptare la cerințele sistemului de split TVA vor depăși capacitățile fizice și financiare ale societăților pe care le dețin și vor căuta, într-un final, soluții de reducere a birocrației și a costurilor suportate.