Split TVA, exemplu explicat: Achiziții cu plata prin virament și vânzări cu încasare prin numerar sau card

Articol scris de Vlad Tănase, tax senior consultant la Țuca Zbârcea & Asociații Tax.

Scopul prezentului articol este acela de a furniza detalii suplimentare cu privire la unul dintre scenariile publicate de către Ministerul Finanțelor Publice pe site-ul propriu, astfel încât aplicabilitatea practică a mecanismului de plată defalcată a TVA (sau, pe scurt, split TVA) să devină mai abordabilă pentru contribuabili.

Scurtă descriere a scenariului

Reprezentarea grafică de mai sus reflectă scenariul 4, ce poate fi văzut aici, așa cum a fost acesta expus de către autorități pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Cu toate acestea, considerăm că scenariul 4 poate fi adresat la pachet cu scenariul 5, în care fluxurile sunt aceleași, cu diferența că plata se face în numerar.

Aceste scenarii aduc un plus de complexitate situațiilor potențiale comparativ cu scenariul anterior, în sensul în care, deși fluxurile dintre A și B rămân neschimbate, fluxurile dintre B și C au la bază plata în numerar/card bancar de către C.

Considerăm că și aceste situații vor fi foarte des întâlnite în practică, întrucât aici s-ar încadra plățile efectuate de către persoanele fizice sau de către societățile care fac achiziții cu numerar sau card bancar. Și când plătește, spre exemplu, omul de rând cu numerar sau card? Ați ghicit: atunci când își face cumpărăturile dintr-un hipermarket și atunci când își plătește utilitățile.

Prin urmare, companiile care activează în aceste domenii și care, implicit, gestionează volume uriașe de tranzacții în care plata se face în numerar sau cu cardul vor fi cel mai afectate de implementarea mecanismului de plată defalcată a TVA.

Fluxuri

Și în aceste scenarii, momentul în care fluxurile au efectiv loc contează foarte mult. Implicațiile și sub-scenariile derivate sunt însă aceleași precum cele 3 prezentate anterior, așadar nu vom pune accentul pe acestea, concentrându-ne doar pe situația în care plata aferentă achiziției și cea aferentă vânzării se fac în aceeași lună.

Aceste scenarii se disting, după cum am spus, prin aceea că încasarea de către B nu se mai face prin virament bancar, ci prin numerar și/sau card bancar. Ce implicații derivă din situațiile expuse? Vom vedea în continuare.

2.1 . Sub-scenariul în care plata la furnizor se face prin numerar

Așadar, să presupunem următoarele:

• 10.01.2018:
  • Cumpărător/Furnizor B primește factura de 100 + 19 lei de la Furnizor A.
  • Cumpărător/Furnizor B emite factura de 200 + 38 lei la Cumpărător C.
• 11.01.2018:
  • Cumpărător/Furnizor B achită prin virament bancar 100 lei în contul curent al Furnizorului A și 19 lei în contul de TVA al acestuia din urmă.
• 12.01.2018:
  • Cumpărător C achită cash 238 lei la casieria Cumpărătorului/Furnizorului B.

Așadar, B emite la 10.01.2018 factură/bon fiscal către clientul său în valoare de 200 + 38 lei TVA, iar acesta din urmă face plata în numerar la 11.01.2018. Întrucât se utilizează acest mijloc de plată, întreaga valoare a facturii (i.e., 238 lei) va fi achitată practic la sediul/punctul de lucru al lui B.

Având în vedere că mecanismul de plată defalcată a TVA presupune ca toate fluxurile de TVA să treacă prin conturile de TVA ale părților (i.e., acolo unde este cazul), B va trebui să depună singur în contul de TVA suma de 38 lei reprezentând TVA aferentă facturii emise către client.

Mai specific, B are obligația depunerii celor 38 lei în contul său de TVA în termen de șapte zile lucrătoare de la încasare. Nevirarea în termenul de șapte zile lucrătoare a sumelor reprezentând TVA colectată în contul de TVA atrage cu sine o amendă contravențională de 0,06%/zi de întârziere din suma aferentă, urmând ca, în cazul în care se depășesc 30 de zile, să se aplice o amendă de 10% din suma nevirată.

Astfel, pentru a evita repercusiunile de mai sus, B va fi nevoit să suporte o povară administrativă în plus față de cele deja existente, prin faptul că va trebui să aloce resurse suplimentare (i.e., financiare/umane) pentru a se asigura de faptul că termenul de șapte zile lucrătoare nu este depășit.

În continuare, la 25.02.2018, când B trebuie să achite TVA la bugetul de stat, acesta va achita diferența între TVA încasată în numerar și depusă în contul de TVA (i.e., 38 lei) și TVA plătită prin virament bancar către A, adică 19 lei. Concret, B va trebui cumva să separe din numerarul încasat baza de TVA aferentă, iar acest lucru nu poate fi făcut decât prin investiții deloc de neglijat în sistemele informatice proprii.

Aceste sisteme vor trebui, așadar, să fie capabile ca, pe baza bonurilor fiscale emise, să efectueze distincția dintre baza impozabilă și TVA aferentă încasărilor în numerar. Apoi, cel puțin o dată la șapte zile, B trebuie să facă un drum la bancă pentru efectuarea acestor depuneri de TVA.

În aceste condiții, nu putem decât să ne întrebăm cât timp și câte resurse vor pierde societățile pentru a asigura conformarea cu cerințele inerente aplicării sistemului de plată defalcată a TVA, resurse pe care le-ar fi putut aloca dezvoltării activității proprii. Nu putem trece cu vederea nici efortul suplimentar pe care băncile vor fi nevoite să-l depună pentru a acomoda solicitările clienților lor.

Nu vom mai detalia implicațiile situațiilor în care B nu ar avea disponibil în contul său de TVA pentru plata TVA aferentă achiziției de la A, alimentarea și procedura de restituire aferentă fiind detaliate în cadrul sub-scenariilor anterioare. De asemenea, nu vom mai detalia implicațiile stornării unei facturi.

2.2  Sub-scenariul în care plata la furnizor se face prin card bancar

Premisele sunt aceleași ca la sub-scenariul 2.1., singura schimbare fiind aceea că plata de la C la B se va face cu cardul.

Într-o atare situație, C va plăti întreaga sumă de 238 lei în contul curent al lui B. Similar cazului de mai sus, B are la dispoziție șapte zile lucrătoare de la data încasării pentru a vira TVA de 38 lei din contul său curent în contul său de TVA. Înainte de a-i vira, însă, B ar trebui să aibă evidențe clare și distincte între TVA și baza impozabilă încasate. Or, acest lucru nu este posibil decât cu investiții serioase în sistemele informatice proprii.

Concret, dacă în cazul încasărilor în numerar B va pierde timp (i.e., prin nevoia intensificării relațiilor cu instituțiile de credit) dar și bani (i.e., prin alocarea unor resurse financiare/umane suplimentare), în cazul încasărilor prin card bancar B va pierde direct bani (i.e., prin investițiile necesare asupra sistemelor informatice).

Ce se întâmplă în cazul în care TVA nu este virată în contul de TVA, despre nevoia unor investiții suplimentare pentru evitarea repercusiunilor sau cum se procedează în cazul stornării unor facturi sunt aspecte care au fost detaliate anterior.

--

Nota redacției: Ultima categorie de situații des întâlnite va fi prezentată tot în aceste zile. Prima categorie poate fi găsită aici.