Split TVA, exemplu explicat: Achizițiile cu numerar și vânzările ulterioare cu încasare în numerar

Articol scris de Vlad Tănase, tax senior consultant la Țuca Zbârcea & Asociații Tax.

Scopul prezentului articol este acela de a furniza detalii suplimentare cu privire la unul dintre scenariile publicate de către Ministerul Finanțelor Publice pe site-ul propriu, astfel încât aplicabilitatea practică a mecanismului de plată defalcată a TVA (sau, pe scurt, split TVA) să devină mai abordabilă pentru contribuabili.

Așa cum vom vedea în cele ce urmează, lucrurile stau altfel în situațiile în care, spre exemplu, B are tranzacții implicând achiziții și vânzări multiple cu numerar într-o zi. Ce înseamnă acest lucru?

Înseamnă că, în situațiile în care apar și achiziții și vânzări cu numerar într-o zi, implementarea mecanismului de plată defalcată a TVA va genera, după cum vom explica mai jos, apariția unui sistem paralel de compensare a TVA deductibilă cu TVA colectată (i.e., sistem oarecum similar cu decontul de TVA), prin aceea că, practic, contribuabilul care încasează și plătește cu numerar va trebui să achite la bugetul statului diferența dintre cele două, dacă este cazul.

Scurtă descriere a scenariului

Reprezentarea grafică de aici reflectă scenariul 6, așa cum a fost acesta expus de către autorități pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Acest scenariu implică practic atât efectuarea plății la achiziție, cât și încasarea plății la vânzare, prin numerar.

Fluxuri

Similar celor expuse anterior, o importanță deosebită o au momentele când fluxurile au loc. Fără a intra însă în detalii suplimentare, menționăm că cele trei sub-scenarii ale scenariului 1 pot surveni și în situația unor încasări/plăți efectuate în numerar. Prin urmare, nu vom mai trece în revistă detaliile aferente acestora, ci vom analiza cazul deja clasic când plățile se fac în aceeași lună.

Așadar, avem următoarele premise:

• 10.01.2018:
  • Cumpărător/Furnizor B primește factura de 100 + 19 RON de la Furnizor A.
  • Cumpărător/Furnizor B emite factura de 200 + 38 RON la Cumpărător C.
• 11.01.2018:
  • Cumpărător/Furnizor B achită cash 119 RON în contul curent al Furnizorului A.
  • Cumpărător C achită cash 238 RON la casieria Cumpărătorului/Furnizorului B.

Așadar, conform celor de mai sus, atât A, cât și B vor încasa sumele totale (i.e., bază și TVA aferentă) în conturile curente. Așadar, A va trebui să respecte termenul de șapte zile lucrătoare pentru depunerea sumelor în contul propriu de TVA cu tot ce derivă din această operațiune (i.e., separare TVA de bază din numerarul încasat, investiții pentru ținerea sub control a termenului de șapte zile pentru evitarea măsurilor contravenționale, măsuri contravenționale dacă este cazul).

Separat, B va fi supus acelorași riscuri/măsuri ca A, cu mențiunea că B va trebui să depună în contul său de TVA diferența dintre TVA încasată și TVA plătită într-o zi, adică 19 lei (i.e., 38 lei TVA încasată de la C – 19 lei TVA plătită către A).

Ce înseamnă asta pentru B? Înseamnă că B va trebui să ia în considerare alocarea unor resurse financiare suplimentare pentru adaptarea sistemelor sale informatice astfel încât, o dată la șapte zile, acestea să separe TVA de baza impozabilă nu doar pentru vânzări, ci și pentru achiziții, apoi să facă diferența dintre acestea.

Vă puteți închipui că, în cazul unor societăți cu un număr redus de angajați, aceste eforturi vor fi greu de realizat, putând cauza dezechilibre în activitatea operațională a acestora.

Am urmărit în cele trei articole cu exemple publicate în aceste zile să expunem de o manieră cât mai comprehensivă implicațiile anumitor scenarii prezentate drept exemple de către autoritățile fiscale. În continuare rămân o mulțime de alte spețe care nu au fost adresate de către autorități și care cu siguranță vor ieși la iveală din practică odată cu implementarea obligatorie a mecanismul de plată defalcată a TVA, de la 1 ianuarie 2018.

--

Nota redacției: Primele două articole din serie pot fi citite aici și aici.