Ce limitări există în relația avocatului cu mass-media

Codul deontologic al avocatului român a fost adoptat de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) și reprezintă, de acum înainte, un reper pentru toți avocații din România. Codul tratează și chestiunea comunicării cu mass-media, printre altele, stabilind că avocatul are libertatea de a vorbi cu presa și de a-și exprima punctul de vedere atunci când apără interesele legitime ale clientului său ori profesiei sale.

"Avocatul care face declarații în mass-media sau moderează diferite emisiuni cu tematică juridică sau  altă tematică va trebui să respecte dispozițiile prezentului Cod deontologic. Avocatul va ține seama că specificul libertății sale de exprimare este subordonat legii și statutului profesiei de avocat, precum și prevederilor prezentului Cod. În acest sens, avocatul va manifesta prudență și reținere în legătură cu informațiile pe care le oferă presei, astfel încât să nu încalce regulile și principiile profesiei", scrie în documentul UNBR.

În Cod se precizează însă un aspect important: avocatul nu are voie să publice articole de presă sau programe plătite de către acesta, prezentate ca informații obiective. În temeiul dreptului la liberă exprimare, recunoscut, de altfel, avocatului în toate actele normative care-l vizează, inclusiv de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), avocatul poate să comunice prin mass-media convingerile sale profesionale, cele privitoare la problemele profesiei, cele privind relația cu magistrații, cu organele puterii judecătorești, cu celelalte organe judiciare, precum și cu organele statului.

Ca o mică paranteză, merită să amintim aici și o hotărâre CEDO dată în urmă cu ceva vreme privitor la libertatea de exprimare a avocaților și unde se spunea că aceștia au dreptul să aducă în atenția opiniei publice anumite aspecte despre modul cum funcționează justiția cu condiția să aibă o bază solidă în afirmațiile pe care le fac. Totul se rezumă, așadar, la libertatea de exprimare a avocatului. Un avocat poate să critice în presă actul de justiție și pe judecătorii implicați, atâta timp cât se bazează pe probe concrete și o face în limitele deontologiei profesionale, spuneau judecătorii CEDO la acel moment.

"Avocatul va evita prezentarea în presă a problemelor clienților, dezbaterea cauzelor și oferirea de date sau informații din procesele în care își exercită atribuțiile", mai scrie în Codul deontologic. Totuși, excepțional, avocatul are dreptul să prezinte presei abuzurile la care e supus clientul său, dacă asta stă în interesul acestuia din urmă. Poate, așadar, să facă acest lucru în speranța că astfel se va restabili legalitatea și se vor adopta măsurile procedurale corecte.

În fine, Codul le impune avocaților o limitare apropo de publicitatea prin intermediul mass-media. Aici, exprimarea din Cod nu este foarte dură, în sensul că nu se interzice nimic, ci se sugerează avocatului să evite acest tip de publicitate, adică să evite să se refere la portofoliul său de clienți, la notorietatea cauzelor susținute sau la numărul de procese pe care le-a câștigat.