UPDATE: Majorarea plafonului de deductibilitate la cheltuielile cu dobânda, de bun augur pentru contribuabili

Sumele pe care multinaționalele le transferă în afara țării vor fi impozitate, potrivit OUG nr. 79/2017, aplicabilă de la 1 ianuarie 2018.

Concret, autoritățile vor să oblige firmele care actualmente evită plata taxelor în România să nu mai poată face acest lucru, iar transferul profitului înregistrat în România în alte state din lume să nu mai fie posibil fără plata taxelor aferente.

Totuși, ca orice ordonanță emisă de Executiv, și OUG nr. 79/2017 are nevoie de adoptarea în Parlament pentru a-și produce în continuare efectele. Astfel, proiectul de lege pentru aprobarea documentului amintit a trecut de Senat în decembrie, iar azi va fi dezbătut de Comisia buget-finanțe a Camerei Deputaților. 

În forma adoptată de senatori, ce este semnificativ schimbată față de ce a votat Guvernul, este propusă majorarea considerabilă a plafonului de deductibilitate la cheltuielile cu dobânda, de la 200.000 la trei milioane de euro, precum și a nivelului EBITDA, de la 10% la 30%. 

Notă: Potrivit normelor în vigoare, indicatorul EBITDA este prescurtarea de la Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization, care în traducere înseamnă profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare.

"Contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 3.000.000 de euro calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz", scrie în proiectul de lege aprobat de senatori și care va ajunge curând la votul final al Plenului deputaților. 

În cadrul unei întâlniri cu reprezentanții presei, Alex Milcev, partener și lider al Departamentului de asistență fiscală și juridică din cadrul EY România, consideră că noile reguli pentru transpunerea Directivei anti-evaziune în legislația autohtonă vor avea un caracter mai puțin restrictiv decât cele aplicate anterior, specialistul fiind de părere că autoritățile s-au grăbit cu implementarea prevederilor, fără să intuiască consecințele reale ce vor urma.

"Vă amintesc că în ordonanţa 79 (OUG nr. 79/2017, n. red.) apar două limite: prima de 200.000 de euro pe an şi 10% din EBITDA...Aceste limitări senatorii au pus să fie crescute în limitele permise de directiva europeană şi anume până la 3 milioane de euro, acea limită de 200.000 de euro pe an şi procentul din EBITDA să fie crescut la 30%", a spus Alex Milcev în cadrul evenimentului organizat marți în București. 

Consultantul a spus că așteaptă "cu sufletul la gură" dezbaterile de azi din Comisia buget-finanțe, cu speranța că deputații vor păstra măsura votată în Senat, respectiv majorarea plafoanelor, acestea fiind de altfel și cerințele venite dinspre mediul de afaceri. 

"Multe ţări nu vor să fie văzute ca prea restrictive şi să sperăm că ceea ce au hotărât senatorii o să fie menţinut şi de Camera Deputaţilor, astfel încât să fim în rândul lumii şi să nu avem un regim mai restrictiv decât alte ţări care o să adopte într-un an sau doi aceeaşi directivă", a completat partenerul EY, care a punctat însă că autoritățile s-au grăbit să transpună prevederile directivei, în condițiile în care celelalte state membre UE o vor face în anii următori (perioada 2019-2024).

"Poate ironică aici este de fapt intenţia Guvernului de a strânge şurubul şi a restricţiona, cum s-au exprimat dânşii, transferul profiturilor prin sisteme de finanţare. Deci, într-un fel, unde dai şi unde crapă. S-au gândit că este şi o chestiune de semantică. Suna foarte frumos această directivă: directivă privind evaziunea fiscală. Hai să o adoptăm în România repede, în 2018, fără să ne forţeze cineva! Toată Europa o adoptă de la 2019 - 2024 chiar. Noi ne-am băgat mai repede să o facem ca să reducem din evaziunea fiscală, dar fără să ştim exact calculele Ministerului de Finanţe. Ce observăm în piaţă, se pare că restricţiile de fapt pentru cei vizaţi o să fie mult mai puţine. Adică mult mai multe dobânzi o să fie deductibile pe noul regim decât se deduceau pe vechiul regim", a explicat Alex Milcev, citat de Agerpres. 

Lipsa unui studiu de impact din punct de vedere macro-economic a fost remarcată și de Andra Cașu, partener asociat, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România, cea care a explicat că exemple de calcul în acest sens au fost făcute de reprezentanții mediului de afaceri, concluzionând că în rândul contribuabililor vor exista și câștigători, și perdanți, dar mai mulți câștigători. 

Nu în ultimul rând, specialiștii de la EY România au arătat și care vor fi principalele domenii afectate de noile măsuri. În primul rând, vorbim despre sectorul imobiliar (real estate), unde majoritatea finanțărilor se fac prin credite bancare. Astfel, dacă până acum totul era deductibil, de-acum înainte împrumuturile mari luate de la bănci vor comporta costuri suplimentare, întrucât dobânzile nu vor mai deductibile. 

Metodele prin care statul va impozita sumele transferate

În forma în care proiectul de lege a ajuns la Camera Deputaților, de pe lista metodelor prin care autoritățile vor impozita sumele pe care companiile multinaționale le transferă în străinătate a fost eliminată impozitarea la ieșire, cea ca urma să prevină erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României. În schimb, au fost păstrate:

• limitarea deductibilității dobânzilor, despre care am vorbit în prima parte a articolului;
• consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
• introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plății impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

Apariția unui cadru legal care să oblige aceste firme să achite impozit pentru profitul obținut în România a fost propusă recent și de o serie de parlamentari, printr-un proiect de lege ce a trecut deja de senatori. Potrivit inițiatorilor, o astfel de măsură ar aduce bugetului statului chiar și de patru ori mai mulți bani decât în prezent.

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică la acest moment. Pentru a intra în vigoare, documentul are nevoie de adoptarea Camerei Deputaților, promulgarea prin decret prezidențial și apariția în Monitorul Oficial.