Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Românii cheltuiesc dublu pe mâncare față de media europeană.

Paradox românesc. Mâncarea este mai ieftină în România decât în alte ţări europene. Dar proporţional, cheltuim de două ori mai mult pe mâncare decât media europeană. Specialiştii spun că cifrele arată cât de mici sunt, de fapt, veniturile românilor. Aceleaşi statistici spun că transportul ne costă cât în vestul Europei şi că plătim mai mult decât ceilalţi europeni pentru încălţămintea pe care o purtăm.

Preţurile sunt doar la jumătate faţă de cele medii din Uniunea Europeană, dar cu toate acestea înseamnă mult pentru salariile noastre.

„Alimentele şi băuturile non-alcoolice cântăresc cel mai mult în cheltuielile românilor. Reprezintă peste 30% din ponderea coşului de consum, un procent de 2 ori mai mare decât media statelor europene”, relatează Cătălin Bălan, reporter Digi24.

Când continuăm comparaţia, ouăle şi lactatele au preţuri foarte apropiate de media europeană, iar încălţămintea ne costă un pic mai mult.

În goana după preţuri mici care să mai lase ceva din salariu, unii ajung să cumpere mâncare importată, chiar dacă nu se ridică la calitatea mezelurilor de la noi, de exemplu.

Analiză BNR: Cum a evoluat România în ultimii 17 ani

Decalajul economic al României față de țările UE s-a redus, dar raportul dintre venitul național brut și PIB s-a deteriorat.

Decalajul economic al României față de țările din Uniunea Europeană s-a redus, însă raportul dintre venitul național brut și PIB s-a deteriorat, în ultimii 17 ani, reiese dintr-o prezentare a prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Florin Georgescu, informează Agerpres.ro.

'În ultimii 17 ani, în România, convergența în termenii PIB pe locuitor (PPS) a cumulat 33 puncte procentuale (de la 26% din media UE în anul 2000 la 59% din media UE în anul 2016), fiind a doua cea mai ridicată dintre fostele state comuniste după Lituania (+38 pp). Raportul dintre venitul național brut, care reprezintă valoarea adaugată obținută de români în țară și străinătate, și PIB, care exprimă valoarea adăugată brută obținută în țară de români și străini, a scăzut cu 1,8 puncte procentuale (pp), de la 99,3% în anul 2000, la 97,5% în anul 2016', se arată în document.

Potrivit acestuia, evoluția este similară cu cea a Lituaniei (-1,7 pp) și Poloniei (-2,6 pp), dar mai slabă decât a Ungariei (+2,8 pp).

Discurs surpriză la BNR: ”Grupuri restrânse au acumulat avuții”

Foarte mulți oameni au adunat numai sărăcia și lipsa de speranță, în timp ce grupuri restrânse au acumulat avuții, se arată într-o prezentare a viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu.

Topul societății cuprinde grupuri restrânse de cetățeni care au acumulat avuții foarte importante, la polul celălalt foarte mulți oameni au adunat numai sărăcia și lipsa de speranță, reiese dintr-o prezentare a viceguvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Florin Georgescu, potrivit Agerpres.ro.

”Înțelegem conceptual și operațional nevoia acumulării rapide de capital pentru asigurarea unei stabilități în creștere a democrației din România. În condițiile unui produs intern brut limitat an de an, această asimetrie libertate — răspundere a generat o repartiție total inechitabilă a PIB concretizată într-o polarizare socială accentuată. În topul societății se regăsesc grupuri restrânse de cetățeni care au acumulat avuții foarte importante, iar la polul celălalt foarte mulți oameni au adunat numai sărăcia și lipsa de speranță”, se arată în document.

Conform prezentării viceguvernatorului, în România, capitalul, profiturile și avuția s-au format, în mare măsură, după 1989, ca urmare a acordării către diferite grupuri de interese, prin legi, a unor libertăți nelimitate în condiții de răspunderi limitate.