Firmele în insolvență: Salariile brute pot fi majorate, dar nu la fel de ușor pentru toți angajații

Creșterea salariului minim la 1.900 de lei de la 1 ianuarie (acum e 1.450 de lei) e o măsură care încă nu s-a materializat, dar se va întâmpla destul de curând, cel puțin potrivit celor mai recente declarații ale ministrului muncii, care declara luni că hotărârea de Guvern ce prevede această majorare va fi adoptată chiar săptămâna asta.

În privința majorării efective a salariului minim, salariații firmelor intrate în insolvență nu trebuie să-și facă griji: dacă sunt plătiți cu minimul pe economie, creșterea brutului se va face obligatoriu, pentru că niciun angajator nu are învoială să acorde mai puțin decât minimul pe economie, orice situație financiară ar avea, altfel fiind sancționat prin Codul muncii (amenda e între 200 și 3.000 de lei). Reglementarea prevederilor legate de firmele în insolvență se regăsește în Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Problema apare însă la cei care câștigă mai mult decât minimul pe economie (cel aplicabil din 2018), pentru că, în contextul trecerii contribuțiilor la pensii și sănătate în totalitate în sarcina lor, aceștia vor avea salarii ceva mai mici din 2018.

O firmă care intră în insolvență are, în mod evident, o mare dificultate în a-și plăti datoriile, de cele mai multe ori chiar salariile angajaților. Desigur, insolvența nu e pentru toți la fel de neagră, dar ceea ce trebuie să înțeleagă salariații unor astfel de firme este că șefii lor nu pot aproba așa ușor creșteri salariale nici dacă ar vrea, de la 1 ianuarie, dacă și-au pierdut dreptul de administrare în firmă.

Dar asta nu înseamnă că e imposibilă creșterea salariilor, chiar și dacă s-ar întâmpla la un alt moment din 2018, iar nu de la începutul anului. În realitate, în multe cazuri vorbim de salarii restante de luni de zile, ceea ce ne arată clar că nu există bani pentru creșteri de niciun fel. Dar pentru creșterea salariului minim pe economie trebuie să se găsească bani.

Modificarea planului de reorganizare și firmele în observație

"În urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul își va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar și în conformitate cu planul confirmat, până când judecătorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolvenței și luarea tuturor măsurilor pentru reinserția debitorului în activitatea de afaceri, fie încetarea reorganizării și trecerea la faliment", scrie în Legea nr. 85/2014.

Planul acesta de reorganizare conține indicații stricte ce trebuie respectate la nivelul firmei, iar creșterea unor salarii nu se poate face fără modificarea lui, pentru că ar da peste cap socotelile făcute inițial (schema de venituri și cheltuieli ar fi stricată). Într-adevăr, modificarea implică un proces de durată. Și dacă ar începe astăzi, până la 1 ianuarie 2018 nu s-ar rezolva probabil mare lucru în privința modificării planului.

Apoi, modificarea înseamnă că toți cei implicați în redresarea financiară a firmei să își dea acordul, iar judecătorul să aprobe modificarea. Nu e imposibil, dar e complicat. Dacă planul respectiv ar cuprinde posibilitatea unor creșteri salariale, atunci lucrurile sunt mai simple, pentru că, în limitele (procentele, să zicem) trasate de plan, s-ar putea face unele creșteri. Iar dacă nu s-ar face, am putea vorbi de o oarecare rea-credință din partea celor implicați.

"Modificarea planului de reorganizare, inclusiv prelungirea acestuia se poate face oricând pe parcursul procedurii de reorganizare (...) Modificarea poate fi propusă de către oricare dintre cei care au vocația de a propune un plan, indiferent dacă au propus sau nu planul. Votarea modificării de către adunarea creditorilor se va face cu creanțele rămase în sold, la data votului, în aceleași condiții ca și la votarea planului de reorganizare. Modificarea planului va trebui să fie confirmată de judecătorul-sindic", scrie în Legea nr. 85/2014.

Dacă încă nu a fost aprobat un plan de reorganizare, firmele ar avea posibilitatea să facă unele creșteri, dacă au și bani pentru asta. Așadar, firmele în perioada de observație nu sunt constrânse de acest plan, pentru că el nu e încă "bătut în cuie". Potrivit legii, perioada de observație este "perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii insolvenței și data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în faliment".