ACCES GRATUIT
Pe lângă creșterea salariului minim, de la 1 ianuarie, la 2.080 de lei, Guvernul a mai adoptat și o valoare superioară a salariului minim pentru funcțiile cu studii superioare: 2.350 de lei. Acest minim special se aplică de la începând de azi pentru cei care au măcar un an vechime în domeniul studiilor superioare necesare funcției pe care o ocupă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cum pragul de la care apare obligația de a plăti contribuții sociale este stabilit în funcție de salariul minim brut, orice modificare a acestuia din urmă atrage automat și modificarea proporțională a pragului. Astfel, de la anul, odată cu creșterea oficializată azi a salariului minim, pragul va fi mai greu de atins de către contribuabilii cu venituri nesalariale. Prin urmare, mai puțini vor datora contribuțiile sociale la sănătate (CASS) și la pensii (CAS). Totuși, noua valoare a salariului minim nu le va profita celor care au depus deja declarația unică pentru 2018.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Că salariul minim urma să crească știam deja - creșterea fusese propusă oficial, într-un proiect în dezbatere, dar era stabilită pentru începutul anului viitor. Acum aflăm că se va aplica de la 1 noiembrie și că vor exista mai multe tipuri de salariu minim. De unde graba? Unii spun că sumele ce vor intra la buget ca urmare a devansării creșterii salariului minim nu sunt de ignorat, ci absolut necesare pentru anumite corecții (ca cifrele să dea bine, altfel spus). Sindicatele văd cu ochi buni orice creștere, oricând, dar un semn de întrebare e cu privire la intervenția statului în diferențierea salariului minim acolo unde, de fapt, piața ar trebui să o facă. Legiuitorul ar trebui să se preocupe de alte modificări, cerute de multă vreme de sindicate, dar nu o face.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru a analiza impactul revoluției fiscale asupra firmelor românești, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat un sondaj sub forma unui chestionar pe un număr de aproximativ 1.800 de antreprenori, reprezentanți ai unor microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM), dar și ai altor forme juridice de organizare. Nouă din zece antreprenori au declarat faptul că reformele privind creșterea salariului minim, trecerea contribuțiilor la salariat și creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial au generat efecte negative asupra microîntreprinderilor și a IMM-urilor din România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Guvernul Dăncilă vrea ca salariul minim net să se majoreze anual cu 100 de lei până în 2020. Mai exact, conform programului de guvernare al Executivului ce va fi condus de Viorica Dăncilă, asta ar însemna că în 2020 se va ajunge la un salariu minim brut de aproximativ 2.242 de lei. Guvernul Mihai Tudose voia ca minimul brut să ajungă la 2.400 de lei în 2020.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La început de an, orice angajator trebuie să ia în calcul modificările în domeniul salarizării făcute anul trecut și aplicabile, în cea mai mare parte, de la 1 ianuarie anul acesta: majorarea salariului minim, reforma contribuțiilor și scăderea impozitului pe venit, faptul că s-a eliminat obligația de a acorda ajutorul de deces, dar și modificarea unui termen de transmitere în Revisal în legătură cu salariile. În cele ce urmează, vom prezenta cele mai importante coordonate ale salarizării în anul ce tocmai a început.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Când spunem salarizare ne referim nu doar la nivelul minim al unui venit salarial în România, la contribuțiile sociale ce se plătesc obligatoriu la stat lună de lună și la impozitul pe salariu. Ne referim și la eventualele deduceri din acest impozit, la diurnă, tichete ori norme de hrană, la abonamente de sănătate la sisteme private, ajutorul de deces sau beneficii oferite salariaților prin lege. Iar pentru anul 2018 multe dintre aceste variabile s-au schimbat: de exemplu, impozitul pe venit a scăzut, s-a făcut transferul contribuțiilor sociale la salariat, s-au schimbat datele pentru deducerile personale etc.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariații care au contracte de muncă cu timp parțial vor fi afectați dur de transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, în contextul în care obligația plății contribuțiilor sociale la valoarea unui salariu întreg nu a fost încă eliminată. În această situație, ei vor înregistra pierderi substanțiale ale veniturilor nete, ajungându-se la situația în care salariații cu mai puțin de patru ore pe zi să înregistreze venituri nete negative. Totuși, acest lucru se poate modifica în perioada următoare, având în vedere faptul că parlamentarii urmăresc corectarea acestei situații, prin respingerea Ordonanței de Guvern care obligă angajatorii să achite mai mult pentru contribuțiile la pensii (CAS) și sănătate (CASS) pentru salariații plătiți pentru un timp de muncă parțial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariul minim brut pe economie a crescut, de la 1 ianuarie 2018, la 1.900 de lei, potrivit unui act normativ care a fost publicat recent în Monitorul Oficial. Totuși, o parte din creștere nu reprezintă decât trecerea contribuțiilor la pensii (CAS) și sănătate (CASS) în totalitate în sarcina salariaților. Până la finele anului 2017, salariul minim brut era de 1.450 de lei, valoare stabilită de la 1 februarie 2017.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Angajatorii care au persoane plătite cu sume aflate sub nivelul viitor al salariului minim brut trebuie să raporteze autorităților majorarea salariilor până la sfârșitul lunii martie 2018, conform unui act normativ apărut recent în Monitorul Oficial, însă numai dacă actele adiționale sunt încheiate începând cu data de 19 decembrie 2017. Vechea regulă era că modificările de salariu trebuiau raportate în Registrul general de evidență a salariaților (Revisal) înainte să se aplice efectiv. În cazul majorării din ianuarie 2018 a salariului minim, asta ar fi însemnat că raportarea s-ar fi făcut luna asta.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Marian Dumitrache 
Alexandru Boiciuc 
