Creșterea salariului minim de la 1 noiembrie și diferențiat: Statul își asigură mai mulți bani la buget și intervine nejustificat

Despre noutățile privind salariul minim de la 1 noiembrie, în lucru acum la Ministerul Muncii, numai "de bine", potrivit mediului de afaceri și reprezentanților celor mai importante grupuri sindicale ale salariaților. Zilele trecute am aflat că majorarea salariului minim la 2.080 de lei se grăbește cu două luni și se va aplica de la 1 noiembrie, iar pentru cei cu studii superioare și pentru cei cu cel puțin 15 ani vechime se va acorda un salariu minim ceva mai mare.

Măsuri anunțate ca multe altele, în weekend, fără consultări cu actorii direct implicați, fără studii de impact (sau, cel puțin, nu sunt aduse la cunoștința publicului) și cu efecte puse sub semnul întrebării, în cel mai bun caz. De unde graba, în primul rând?

Aici, avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, încearcă să ne facă să înțelegem: bugetul va câștiga, prin devansarea creșterii salariului minim cu două luni, sume importante de bani.

"Un calcul simplu: salariul minim crește de la 1.900 lei la 2.080 lei, adică cu 180 lei; din suma asta, 41,5% - rămân la buget, plus încă 2,25% de la angajator, adică + 79 lei; de la 2 milioane de angajați la minim, bugetul câstigă 158 milioane/lună, adică 1,9 miliarde lei/an. Ca să înțelegem de unde graba...", a spus Biriș pe pagina sa de Facebook.

În continuare, Anca Dragu, fost ministru al finanțelor, susține că majorarea de la 1 noiembrie e de natură reparatorie pentru creșterea economică vădit deteriorată pentru anul acesta. "Am început cu o prognoză de 5,5% (a creșterii economice - n.red.), acum suntem la 5,1%. Guvernul recunoaşte că prognoza a fost prea generoasă. În piaţă nu există prognoze de peste 4% pentru 2018. Al treilea ar fi unul de încasări. Se pot încasa în aceste 2 luni câteva sute de milioane, nu foarte mult, dar sunt buni şi aceia", spune fostul ministru, la Digi24.

Se gândește cineva vreodată la mediul de afaceri? La angajator?

Desigur, creșterea salariului minim nu poate decât să bucure angajatul. Dar se poate spune oare același lucru și despre angajator? Mai ales atunci când țâșnește așa, peste noapte? Fusese anunțată deja pentru 1 ianuarie, dar acum e propusă să se aplice de chiar joia viitoare. Și diferențiat.

Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) critică devansarea majorării și constată cum, încă o dată, Guvernul arată că relația sa cu mediul de afaceri, pe care a dorit-o strânsă în programul de guvernare, e doar un deziderat pe hârtie.

"AOAR atrage atenția asupra încetinirii creșterii economice în anul 2018, de cca. 4,4% în prezent, fată de nivelul de 5,3% menținut ca premisă chiar la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an. În astfel de condiții, anunțarea devansării creșterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, fată de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare. AOAR constată, cu regret, că prevederile din programul de guvernare privind îmbunătătirea relației Guvern-mediul de afaceri răman simple declarații politice, de natură electorală. Toate măsurile adoptate de guvernele ce s-au succedat de la 1 ianuarie 2017 au pus la grea încercare companiile, afectând  semnificativ încrederea și performanță mediului socio-economie", transmite AOAR într-un comunicat.  

Diferențierea salariului minim nu e treaba Guvernului, ci e dictată de piață

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, și Bogdan Hossu, președintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (Cartel Alfa), au susținut că intervenția legiuitorului în diferențierea salariului minim este nejustificată și nu ar trebui să-i aparțină. În condiții normale și cu posibilități reale de a negociere colectivă pe toate palierele, astfel de chestiuni ar trebui negociate și dictate în piața muncii, nu de la nivelul statului.

Amândoi reprezentanții, deși aprobă creșterea salariului în sine, critică lipsa de interes a statului în a face modificări concrete, cerute de atâta vreme de sindicate, la Legea dialogului social, astfel încât să se dea posibilitatea de a încheia contracte colective de muncă pe toate palierele.

"Dacă ne uităm pe structură, constatăm că funcţiile care necesită studii superioare, şi orice calificare superioară, sunt plătite la nivelul salariului minim. Asta înseamnă că structural există o fraudă fiscală şi, în acelaşi timp, există tendinţa clară de evaziune făcută de către angajatori, menţinând salariile minime şi bonificând pe sub masă sau chiar legal, scutindu-se astfel de taxele şi impozitele aferente pentru anumite forme de plată. Raportările din urmă cu doi ani ale Ministerului Finanţelor arată că frauda pe piaţa muncii este 14,3% din PIB", a afirmat Bogdan Hossu, citat de Agerpres.

Într-acolo arată și Dumitru Costin: angajatorii dau pe contract minimul pe economie și restul pe lângă hârtie, astfel încât să se evite taxarea. "Nimeni nu ştie care este amploarea acestui fenomen, pentru că ar trebui să se facă o cercetare amplă pentru asta. Măsura propusă de Guvern este menită să contracareze acest fenomen, însă nu Guvernul trebuie să impună acest lucru, ci ar trebui să repună în vigoare mecanismul negocierii colective, care devine obligatoriu în orice economie", a spus Costin, citat tot de Agerpres.