UPDATE: Salariu minim brut pe țară 2020: Majorarea la 2.230 lei a apărut în Monitorul Oficial

Salariul minim pe țară o să crească, mai exact, cu 150 de lei brut și 83 de lei net, conform Hotărârii Guvernului nr. 935/2019. „Începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (...) se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră”, prevede documentul.

Pentru a ajunge la această creștere cu 7,2%, Guvernul a avut în vedere o formulă de calcul bazată pe rata inflației și creșterea reală a productivității muncii pe persoană, dar și factori de corecție în funcție de dinamica creșterii economice. Conform autorităților, peste 1,3 milioane de salariați vor beneficia de această majorare, adică aproape un sfert dintre salariații activi în România.

Din hotărârea de Guvern publicată luni mai reiese că salariul minim diferențiat pentru studii superioare va fi păstrat momentan, dar nu va mai fi majorat (rămâne 2.350 de lei). Practic, acesta va rămâne în vigoare până ce salariul minim pe țară îl va prinde din urmă, astfel încât să rămână un salariu minim unic.

Cele trei formule de calcul discutate înainte de a se lua decizia

În ultimele săptămâni, Guvernul a discutat cu patronatele și sindicatele trei formule diferite pentru calcularea majorării salariului minim din 2020. Indiferent de formula aleasă, certitudinea era că salariul minim va crește la 2.230 de lei.

„Scenariul unu: salariul minim brut pe țară se majorează cu nivelul ratei inflației -- ultimele date disponibile la nivelul lunii octombrie 2019, respectiv 3,4% --, la care se adaugă indicele de productivitate pentru anul 2018 - respectiv 3,7%. Ceea ce rezultă într-o majorare a salariului minim brut pe țară cu 7,2%, respectiv de la 2.080 de lei la 2.230 de lei.

La acest scenariu de bază se adaugă alte două scenarii, care includ un coeficient de corecție. Scenariul doi: coeficientul de corecție ține de dinamica creșterii economice, astfel încât, atunci când se constată o diferență între creșterea economică prognozată pentru anul următor și creșterea economică estimată pentru finalul anului în care se ia decizia, mai mică sau mai mare de 0,5%, coeficientul de corecție este 0. Pentru ceea ce depășește acest procent de +/-0,5%, până la 1,5%, coeficientul de corecție este un coeficient negociat cu partenerii sociali, dar nu poate depăși 1%.

Scenariul trei ia în considerare nivelul dezechilibrelor de pe piața muncii și coeficientul de corecție este calculat între rata șomajului efectiv și rata naturală a șomajului, potrivit metodologiei europene. Și, în acest moment, mecanismul este similar cu cel din scenariul doi - se aplică o corecție acolo unde există o variație de peste 0,5%. De asemenea, coeficientul de corecție rezultat este un coeficient negociat cu partenerii sociali și nu poate depăși 1% pentru o variație între 0,5% și 1,5%. În ambele scenarii, pentru anul în curs, coeficientul de corecție este zero”, a explicat Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministrului, la o conferință de presă.

Conform programului de guvernare al noului Executiv, în viitorul apropiat urmează să fie dezbătută și adoptată o lege prin care să se stabilească regulile pentru stabilirea salariului minim. Din moment ce este târziu ca acest proiect să mai vizeze salariul minim din 2020, documentul va viza, teoretic, următorii ani, începând cu 2021.

Ce alte cuantumuri au mai fost propuse

Fostul Guvern condus de Viorica Dăncilă propusese ca salariul minim brut pe țară să fie de 2.262 de lei, iar salariul minim diferențiat pentru studii superioare să fie de 2.620 de lei.

Însă, chiar dacă un proiect de hotărâre privind salariul minim a fost inițiat de Guvernul Dăncilă, el nu putea fi adoptat decât de noul Guvern. Concret, cabinetul demis putea doar să îndeplinească numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice.

Conform unui sondaj al Consiliului Național al IMM-urilor, majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii erau împotriva majorării salariului minim (deși multe spuneau că ar suporta o creștere cu doar 50 de lei), în timp ce Blocul Național Sindical a cerut o majorare de până la 2.284 de lei, iar Confederația Națională Sindicală Cartel Alfa a cerut o majorare la 2.260 de lei.