Faptul că judecătorul de cameră preliminară nu poate să administreze și alte feluri de probe în afară de înscrisuri (documente) noi, atunci când soluționează cereri și excepții formulate ori ridicate din oficiu, reprezintă o neconstituționalitate, potrivit Deciziei CCR nr. 802/2017.
Practic, spun judecătorii, asta limitează drastic dreptul la apărare și la un proces echitabil al celor implicați în proces. Decizia a devenit general obligatorie deja, fiind publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 116 din 6 februarie 2018.
"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin.(1) din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluționarea cererilor și excepțiilor formulate ori excepțiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara «oricăror înscrisuri noi prezentate» este neconstituțională", scrie în comunicatul transmis de Curte marți.
Textul din Codul de procedură ce se referă doar la înscrisurile noi limitează mijloacele de probă ce pot fi administrate în procedura de cameră preliminară, în vederea verificării legalității administrării probelor, consideră judecătorii CCR. Textul îl limitează pe judecătorul de cameră preliminară, "independența sa în realizarea actului de justiție, pe de o parte, și încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al părților și persoanei vătămate, în componenta sa referitoare la egalitatea armelor, pe de altă parte", afirmă judecătorii.
Judecătorii CCR spun că e necesar ca în procedura de camera preliminară să se verifice legalitatea administrării probelor de către orgenele de urmărire penală cu posibilitatea administrării oricăror mijloace de probă, deci, nu așa cum se întâmplă în prezent. Textul de lege e neconstituțional, fiind prea restrictiv.
Mai exact, textul din Cod analizat de judecători este următorul: "(...) judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului".
Notă: În mod obișnuit, atunci când CCR constată neconstituționalitatea unui text de lege/ordonanță, acesta este suspendat timp de 45 de zile de la data apariției deciziei Curții în Monitorul Oficial. După cele 45 de zile, dacă nici Guvernul, nici Parlamentul nu intervin, prevederea neconstituțională își încetează efectele juridice și nu se mai poate aplica. Totuși, deciziile prin care CCR constată neconstituționalitatea unei soluții legislative, așa cum este în cazul de față, par să nu aibă, conform specialiștilor, un efect concret asupra textului de lege/ordonanță vizat.
Comentarii articol (0)