avocatnet.ro 
Proiectul de act normativ publicat de către MFP și lansat în dezbatere publică reincriminează ca faptă de evaziune fiscală nereținerea și neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, în tot sau în parte, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unui număr de 32 de impozite și contribuții.
Astfel, nu doar neplata la bugetul de stat a contribuțiilor sociale reținute la sursă de către angajator în numele angajaților săi va constitui o faptă de evaziune fiscală, ci și reținerea și neplata impozitelor pe dividende. Mai exact, este vorba despre:
- impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română;
- impozitul pe veniturile sub formă de dividende;
- impozitul pe veniturile din dividende obținute de un nerezident, primite de la un rezident.
Impozitul se plătește până la data de 25 a lunii următoare celei în care se face plata
Veniturile sub formă de dividende pentru toate cele trei situații enumerate mai sus se impun, conform prevederilor Codului Fiscal, cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.
Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor sau sumelor reprezentând câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare de către acționari/asociați/investitori.
Termenul de virare a impozitului la bugetul de stat este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.
Aceste prevederi nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română:
- fondurilor de pensii administrate privat sau fondurilor de pensii facultative;
- organelor administrației publice care exercită, prin lege, drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de acționar al statului/unității administrativ-teritoriale la acea persoană juridică română.
Conform proiectului de act normativ amintit mai sus, ”neplata cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în anexă constituie infracțiune și atunci când neplata este consecința utilizării acestor sume în alte scopuri.”
Lista celor 32 de impozite și contribuții cu reținere la sursă ce intră sub efectele acestui proiect de act normativ poate fi accesată la finalul acestui articol.
De altfel, neplata acestora a mai fost considerată infracțiune și până la jumătatea anului 2015, însă Curtea Constituțională din România a stabilit, în urmă cu doi ani, că legea nu definea "noțiunea de impozite sau contribuții cu reținere la sursă" , astfel că norma care incrimina infracțiunea de evaziune fiscală nu întrunea condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, încălcând prevederile constituționale.
Ca o consecință, de la jumătatea anului 2015 și până în prezent, cei care nu plăteau impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă riscă cel mult amenzi contravenționale, amenzi care variază direct proporțional cu sumele datorate de debitor la bugetul de stat.
Atenție! Proiectul de act normativ NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta are nevoie de aprobarea Executivului și publicarea în Monitorul Oficial.
gaif