1. Salariul minim brut a ajuns la valoarea de 1.900 de lei
Salariul minim brut pe economie a înregistrat luna asta o creștere de la 1.450 de lei la 1.900 de lei. Este vorba de 1.900 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră. Totuși, trebuie remarcat faptul că această majorare semnificativă a salariului minim brut nu generează o creștere similară a câștigului salarial net, din cauza transferului contribuțiilor de pensii și sănătate în totalitate în sarcina angajaților.
2. Salariații care au contractul de muncă suspendat nu pot fi primiți la lucru
Firmele care primesc la muncă salariații care au contractele individuale de muncă suspendate riscă amenzi drastice, dar și întreruperea activității desfășurate. Începând din august 2017, acest lucru este încadrat drept muncă nedeclarată, iar amenda poate ajunge la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată de autorități.
3. Actele adiționale la contractele de muncă trebuie încheiate înainte să-și producă efectele
Tot din luna august a anului trecut, actele adiționale încheiate de angajator cu salariatul său pentru modificările contractului individual de muncă trebuie încheiate înainte ca schimbările în cauză să se aplice. Până atunci, încheierea actelor adiționale se făcea în termen de 20 de zile lucrătoare de la apariția modificărilor contractuale. Mai multe informații sunt prezentate în cadrul acestui articol.
4. Poți cere recunoașterea în instanță a unui raport de muncă și după încetarea acestuia
Acest lucru este extrem de util persoanelor care au lucrat fără a fi încheiat în scris un contract individual de muncă. Aceste persoane pot obține recunoașterea în instanță a existenței acelui raport de muncă și după ce el a încetat. Înainte, recunoașterea raportului de muncă se putea face în instanță doar în perioada în care el era valabil, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că această limitare era în dezavantajul salariaților.
5. Anumiți salariați part time trebuie să depună lunar declarații la angajatori
Angajatorii pot scăpa de plata majorată a contribuțiilor la pensii și sănătate pentru salariații cu normă parțială și cei cu plata în acord, dacă aceștia au mai multe contracte și câștigă lunar, în total, cel puțin echivalentul salariului minim brut. Pentru a putea beneficia de această prevedere, salariații respectivi trebuie să depună lunar la angajatori declarații pe propria răspundere din care să reiasă câștigul total lunar brut.
6. Indiferent de cât lucrează, salariații din HoReCa sunt scutiți de impozitul pe venit
Chiar dacă au contracte de muncă cu timp parțial sau cu normă întreagă, salariații firmelor care aplică impozitul specific sunt scutiți de plata impozitului pe venit. Mai exact, această facilitate fiscală este oferită în cazul muncitorilor care lucrează în baza unor contracte încheiate pentru 12 luni, indiferent dacă au o normă întreagă sau normă de muncă. Mai multe informații sunt prezentate în cadrul acestui articol.
7. 27 martie, doar sărbătoare națională, nu și zi liberă
Data de 27 martie a fost declarată la începutul anului trecut sărbătoare națională, fiind celebrată Unirea Basarabiei cu România. Totuși, deși este doar o sărbătoare națională, iar salariații de la stat sau de la privat nu beneficiază de timp liber cu această ocazie.
8. Cum pot cere bani de chirie și utilități șomerii care se angajează în alt oraș
Șomerii care își găsesc de muncă într-o altă localitate decât cea în care își au domiciliul sau reședința au dreptul să ceară de la stat bani pentru plata chiriei și a utilităților. Prima de relocare astfel plătită nu poate depăși valoarea de 900 de lei lunar și este plătită dacă locul de muncă se află la mai mult de 50 km de domiciliu/reședință. Detalii suplimentare despre procedura de urmat pentru a beneficia de prima de relocare sunt oferite în acest articol.
9. Funcționarii publici riscă sancționarea disciplinară dacă mai solicită ștampilarea documentelor
De la jumătatea anului, funcționarii nu mai pot solicita firmelor sau persoanelor fizice autorizate ștampilarea documentelor depuse, emise sau încheiate în relația cu autoritățile statului. Dacă, totuși, fac acest lucru, funcționarii riscă sancționarea disciplinară.
Concediere colectivă este considerată și situația în care firma impune scăderea salariilor, iar lucrătorii nu sunt de acord și din acest motiv le încetează contractele individuale de muncă, conform unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Legislația autohtonă permite modificarea salariului numai dacă există un acord între părți, însă nimic nu-l împiedică pe angajator, dacă firma are probleme financiare, să propună o scădere a sumei lunare. Mai multe detalii aici.
11. Salariații pot fi concediați și prin e-mail
Angajatorul poate trimite decizia de încetare a contractului individual de muncă și prin intermediul internetului, pe adresa de e-mail a salariatului, conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție publicată la începutul anului 2017. Totuși, pentru a se elimina abuzurile, trebuie îndeplinite câteva condiții.
12. Un salariat condamnat cu suspendare poate munci în continuare la angajatorul său
Contractul individual de muncă nu poate înceta de drept la momentul în care angajatul a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea, dacă el nu trebuie să își execute pedeapsa după gratii. Practic, dacă instanța penală a hotărât suspendarea executării pedepsei angajatului respectiv, atunci raporturile de muncă ale acestuia din urmă pot continua.
13. Noi reguli pentru detașarea salariaților în străinătate
Pentru a fi asigurate drepturile lucrătorilor detașați în cadrul unor prestări de servicii transnaționale, în luna mai 2017 au fost transpuse în legislația națională niște reguli europene. Printre altele, sunt stabilite standarde suplimentare pentru informarea lucrătorilor și a întreprinderilor cu privire la drepturile și obligațiile lor.
14. S-a reorganizat sistemul contribuțiilor sociale
În ianuarie 2018, Guvernul a redus numărul contribuțiilor sociale pe care angajatorii trebuie să le achite pentru salariați. Mai mult, cele mai importante contribuții, respectiv cele pentru pensii și sănătate, revin integral angajatului, astfel că angajatorul achită doar o contribuție asiguratorie pentru muncă. Mai multe informații despre reforma sistemului contribuțiilor sociale poți citi în acest articol.