Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Prima monedă virtuală românească

România intră în lumea monedelor virtuale şi va lansa curând prima criptomonedă. În spatele proiectului sunt IT-işti încurajaţi de succesul Bitcoin, care în ultimii ani a avut o creştere accelerată.

Criptomonedele nu sunt emise de vreo bancă, ci de o platformă virtuală, printr-un procedeu extrem de complex. În funcţie de cererea pe piaţă, acesteia îi scade sau îi creşte valoarea.

Adrian Stratulat, lead evangelist: Ideea din spatele criptomonezilor a fost să descentalizăm sistemul monetar, să nu mai avem o singură instituţie care să stabilească politica monetară la nivelul unei societăţi.

Banii virtuali se obţin printr-un proces numit minare, prin care nişte calculatoarea ultraperformante legate la platforma virtuală rezolvă formule matematice complexe. Cu cât mai dificile, cu atât creşte şi valoarea monedei obţinute.

Adrian Stratulat lead evangelist: Sunt anumite tipuri de minare care utilizează mai mult memoria internă sau procesorul, altele care folosesc procesorul grafic şI altele care favorizează chiar dispozitive hardware specializate pentru minare.

Bloomberg: Bunăstarea românilor abia dacă s-a clintit în perioada uriaşului avânt economic

Beneficiile traiului în economia cu cel mai puternic ritm de creştere din Uniunea Europeană ar putea să nu dureze pentru români, comentează Bloomberg într-un articol al cărui supratitlu este: „Atunci când a avea cea mai rapidă creştere din UE nu te face mai bogat”.

Potrivit agenţiei, în pofida unei creşteri explozive a produsului intern brut, pe fondul majorării salariilor în sectorul public şi al reducerii taxelor, avuţia statului din Balcani, calculată raportând activele oamenilor la venitul disponibil, rămâne la aproximativ acelaşi nivel de acum cinci ani.

Pentru anumite persoane, câştigurile finanţează lucruri esenţiale de zi cu zi, inclusiv alimente şi haine, de înţeles pentru o ţară în care condiţiile de trai sunt printre cele mai proaste din UE. Alţii se răsfaţă cumpărând vacanţe şi televizoare şi numai o mică parte dintre români investesc în active pe termen lung precum apartamente.

Florian Libocor, economist la BRD-Groupe Societe Generale SA în Bucureşti, afirmă că oamenii se comportă ca şi cum generozitatea Guvernului se va menţine pe termen nedefinit. Acest fapt nu poate fi posibil în condiţiile în care Uniunea Europeană a avertizat asupra sustenabilităţii deficitului bugetar.

Iarnă scumpă pentru locuitorii orașului Întorsura Buzăului. Prețul gigacaloriei se dublează

Va fi o iarnă scumpă pentru locuitorii oraşului Întorsura Buzăului, cunoscut drept Mica Siberie. Primăria a decis să dubleze preţul gigacaloriei, pentru a putea menţine pe linia de plutire sistemul centralizat, bazat pe o centrală termică pe rumeguş. Cum preţul lemnului de foc a crescut de trei ori faţă de anul trecut, localnicii se tem că încălzirea le va decima veniturile. Primăria spune că şi oamenii au partea lor de vină, pentru că nu au vrut să îşi izoleze termic blocurile pentru a preveni pierderile de căldură.

Domnul Mircea are 72 de ani şi locuieşte la Întorsura Buzăului din anii '70. Spune că niciodată nu a fost în situaţia să-şi dea tot venitul lunar doar pentru încălzirea locuinţei.

Iată ce spun localnicii:

„O să ne fie foarte greu. Şi aşa ne e greu, pentu că nu găsim lemne, sunt scumpe, mai mult tragem frig.”

„Era cam 190 anul trecut cu apă caldă cu tot. Cam atâta venea la un apartament cu două camere. Acum cum s-a scumpit, s-ar putea să ajungă la vreo trei şi”.

În tot oraşul sunt 600 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încălzire, la care se adaugă şi instituţiile. Peste 2.200 de elevi învaţă aici, iar directorii cred că tot bugetul se va duce pe încălzire.