Există trei modalități de a divorța în România, descrise în Codul civil: poți divorța chiar acolo unde ai încheiat căsătoria, adică în fața ofițerului de stare civilă, la notar sau în fața unui judecător, după ce treci printr-un proces. Sunt trei soluții care nu se pliază însă pe toate cazurile. Uneori sunt la mijloc copii minori (adică sub 18 ani), neînțelegeri ș.a.m.d.
Un lucru e sigur: divorțul la primărie e cea mai simplă metodă, cea mai puțin costisitoare și cea mai scurtă. În Codul civil, o veți găsi reglementată în capitolul referitor la divorțuri, sub denumirea de divorț prin acordul soților pe cale administrativă.
"Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de divorţ", potrivit Codului.
Prima condiție: soții trebuie să fie de acord să divorțeze, adică nu poate merge unul la ofițerul de stare civilă să ceară divorțul de celălalt și acordul trebuie să se mențină până la finalul procedurii.
A doua condiție: soții să nu aibă copii minori (născuți din căsătorie, în afara căsătoriei sau adoptați). Trebuie să știm că doar la primărie nu putem divorța dacă avem copii sub 18 ani. La notar, în schimb, se poate, dar numai în anumite condiții, pe care le vom detalia într-un material viitor.
"Divorțul prin acordul soților nu poate fi admis dacă unul dintre soți este pus sub interdicție", scrie în Codul civil, ca o condiționare suplimentară.
Procedura de divorț la primărie
Reglementarea o găsim în Hotărârea Guvernul nr. 64/2011. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza careia se află ultima locuinţă comună a soţilor.
Soții trebuie să vină cu următoarele documente:
- certificatele de naştere şi căsătorie ale fiecăruia, în original şi în copie;
- documentele cu care se face dovada identităţii, în original şi copie.
Lucrurile nu se petrec însă pe repede înainte, adică nu se obține divorțul pe loc. După ce se înregistrează cererea de divorţ, se acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia. Așadar, soții au 30 de zile ca să se răzgândească și să-și retragă cererea de divorț.
Când expiră aceste 30 de zile, ofițerul de stare civilă îi mai întreabă pe soți o dată dacă vor să continue cu divorțul, solicitându-le încă o declarație în acest sens. Practic, se merge înainte numai dacă ambii soți se prezintă la declarație și amândoi vor să divorțeze, altfel, dosarul se clasează.
Dacă sunt întrunite toate condiţiile legale, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ, care va fi înmânat foştilor soţi într-un termen maxim de 5 zile lucrătoare.
Desigur că procedura de divorț la primărie presupune și un mic cost. Mai exact, de 500 de lei. În Legea nr. 127/2013 scrie că taxa este în cuantum de 500 lei şi poate fi majorată prin hotărâre a consiliului local, fără ca majorarea să poată depăşi 20% din această valoare. Prin urmare, ar putea să fie și mai mare de atât. Am luat însă prin sondaj câteva primării din România și am văzut că peste tot figura suma de 500 de lei.
Notă: Partajarea bunurilor este o chestiune care nu se rezolvă prin această procedură. Partajul poate fi cerut oricând apoi de către soți, în condițiile legii.
Comentarii articol (3)