avocatnet.ro 
Persoanele fizice care au imobile în proprietate plătesc impozit diferit în funcție de destinația imobilului respectiv, potrivit Codului fiscal. Într-un fel se pune problema dacă imobilul e doar pentru locuit, alta e situația când nu are scop de locuit. Însă cea mai complicată ipoteză e cea în care spațiul respectiv e și sediu social și locuință în același timp.
Înainte de a vorbi despre fiecare situație, trebuie adus în discuție că impozitul anual trebuie achitat în două tranșe egale la direcțiile de taxe și impozite ale primăriilor. Termenele legale sunt 31 martie și 30 septembrie, dar pentru că aceste două zile pică la finalul săptămânii, termenele-limită sunt 2 aprilie și 1 octombrie.
Modul de calcul al impozitului la imobilul nerezidențial
Dacă imobilul unde funcționează firma este unul trecut în acte ca spațiu nerezidențial, atunci impozitul se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% (în funcţie de decizia consiliului local) asupra:
- valorii finale a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă (2018), adică perioada 2013-2017;
- valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă, respectiv perioada 2013-2017; raportul de evaluare se depune în copie, la organul fiscal local, ca anexă la declaraţia contribuabilului privind destinaţia clădirii deţinute;
- valorii care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor mai noi de cinci ani (dobândite în ultimii cinci ani).
Dacă aveți în proprietate un imobil mai vechi de cinci sau sau cumpărat cu cel puțin cinci ani în urmă, pentru care nu există raport de reevaluare depus, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ȋn cazul ȋn care clădirea ar fi rezidenţială.
Proprietate folosită și ca locuință și ca sediu social
Aici vorbim de proprietăți care au o destinație mixtă: sunt folosite și ca locuință și ca sediu social. Modul de calcul al impozitului diferă aici în funcție de posibilitatea de a determina (din documentația cadastrală sau din contractul de închiriere), care e spațiul de locuit și care e cel folosit de firmă, în sensul în care cele două se suprapun sau nu.
Prima variantă e cea în care cele două spații se pot identifica separat, adică nu se suprapun. Impozitul total de plată pentru imobilul respectiv e format din două componente: impozitul pentru suprafața folosită în scop rezidențial plus impozitul pentru suprafața folosită în scop nerezidențial.
În această situaţie, pentru a se conforma, proprietarul persoană fizică trebuie să obţină un raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat, urmând ca impozitul să fie calculat prin însumarea impozitului pentru partea rezidenţială cu cel aferent părţii nerezidenţiale.
Dacă însă spațiile nu se pot identifica, atunci avem mai multe ipoteze de calcul:
- la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică: în acest caz, impozitul se calculează ca şi cȃnd clădirea este utilizată ȋn scop rezidenţial;
- aceeași ipoteză ca mai sus, dar cheltuielile cu utilităţile sunt în sarcina operatorului economic (firmă, persoană fizică autorizată etc.): în acest caz, impozitul se calculează ca şi cȃnd clădirea este utilizată ȋn scop nerezidenţial (cote cuprinse între 0,2% și 1,3%, în funcție de decizia consiliului local); cu alte cuvinte, dacă cheltuielile cu utilitățile nu sunt achitate de proprietarul persoană fizică, impozitul datorat va fi unul nerezidenţial;
- dacă cheltuielile cu utilitățile nu sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează ca şi cȃnd clădirea este utilizată ȋn scop rezidenţial.
Practic, proprietarii persoane fizice care au înregistrate și activități economice la adresa la care locuiesc plătesc un impozit similar celui aplicat locuințelor, dacă nu au suprafețele delimitate (care pentru locuit și care pentru activitate) și dacă nu înregistrează pe activitate cheltuielile cu utilităţile (energie electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare).
Notă: Despre impozitul pe terenuri aplicat în 2018 puteți citi aici.
vasilemb